Anul trecut a fost unul extrem de volatil pe piața carburanților, afectată de pandemie și de scăderea cotației la petrol, determinată de restricțiile de circulație și de supraproducție. Am putut vedea scăderi considerabile de prețuri la benzină și motorină, în special în perioada de lockdown. Cu toate acestea, recent, prețurile au revenit pe creștere, însă ele sunt în continuare comparabile cu cele de dinainte de izbucnirea pandemiei, potrivit unei analize a Consiliului Concurenței.
În perioada decembrie 2019 – februarie 2021, prețurile carburanților au urmat în mare măsură evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului Brent și ale produselor petroliere finite (benzină, respectiv motorină), arată datele puse la dispoziție de instituție. Pentru o mai bună comparabilitate, cotațiile au fost convertite în lei folosind cursul de schimb leu/dolar publicat de BNR.
Graficul nr. 1 Evoluția prețului mediu național al benzinei și a cotațiilor internaționale pentru țiței și benzină, decembrie 2019 – februarie 2021
Graficul nr. 2 Evoluția prețului mediu național al motorinei și a cotațiilor internaționale pentru țiței și motorină, decembrie 2019 – februarie 2021
Se remarcă reducerea semnificativă, de circa 30 de bani/litru, a prețurilor la pompă ca urmare a eliminării supraaccizei la carburanți, operată la 1 ianuarie 2020. De altfel, analizele realizate de Consiliul Concurenței au arătat că, în cele mai multe cazuri, principalele companii petroliere au transpus integral modificările de accize în prețurile la pompă, fie că a fost vorba de creșteri sau de scăderi ale acestora, în mod similar, și creșterea de accize de la începutul anului 2021 a fost însoțită de creșterea prețurilor la pompă, cu circa 6 bani/litru.
Cotațiile internaționale ale țițeiului și ale produselor finite (benzină și motorină) au fost puternic influențate în anul 2020 atât de supraproducția de țiței determinată de războiul prețurilor purtat între Rusia și Arabia Saudită, cât și de scăderea cererii de carburanți la nivel mondial, generată de restricțiile impuse de guvernele mai multor țări pentru a restrânge răspândirea virusului SARS-CoV-2.
Însă din luna noiembrie 2020, prețul țițeiului a cunoscut o creștere continuă, ajungând la valori similare cu cele înregistrate înainte de izbucnirea pandemiei, în special datorită angajamentelor marilor producători de țiței de reducere a producției în prima parte a anului 2021, cât și a speranțelor privind revenirea cererii ca urmare a începerii campaniei de vaccinare în tot mai multe țări.
Reducerea cotațiilor internaționale pentru produsele petroliere a condus la reducerea prețurilor autohtone ale carburanților în prima parte a anului 2020. În mod similar, avansul recent al cotațiilor internaționale a condus la creșterea prețurilor carburanților în țara noastră.
Cu toate acestea, nivelul prețurilor la pompă înregistrat în prezent este comparabil cu cel de dinainte de izbucnirea pandemiei, potrivit Consiliului Concurenței. Mai precis, în perioada 8-24 februarie 2021, cotația țițeiului Brent a variat în intervalul 60-65 de dolari/baril, în timp ce media prețurilor la pompă s-a situat în intervalele 5,05-5,26 lei litru pentru benzină și 5,06-5,27 Iei litru în cazul motorinei. Valori similare ale cotației țițeiului Brent s-au înregistrat în perioada 13-31 ianuarie 2020, perioadă în care prețurile medii din România se situau în jurul valorilor de 5,21-5,33 lei/litru pentru benzină și 5,37-5,51 lei/litru în cazul motorinei.
De asemenea, din datele disponibile pe portalul Eurostat reiese că, de la începutul anului 2021, prețurile medii naționale ale carburanților retail în România au fost constant sub media europeană, fiind inferioare cu circa 25% la benzină și aproximativ 16% în cazul motorinei.
Statul ia jumătate dintr-un plin, prin taxe
Un litru de benzină la o pompă din România costă 1,091 euro (5,331 lei), țara noastră având al treilea cel mai mic preț din UE, după Bulgaria (0,95 euro) și Polonia (1,09), arată cele mai recente date publicate de portalul statistic european Oil Bulletin, cu privire la prețurile din data de 8 martie. Cel mai scump litru de benzină se găsește în Danemarca (1,60 euro), Grecia (1,57 euro) și Finlanda (1,56 euro). Media europeană este de 1,4 euro pe litrul de benzină.
Un litru de motorină la o pompă din România costă tot 1,091 euro (5,330), prețuri mai bune în UE putând fi găsite doar în Bulgaria (0,95 euro), Polonia (1,082 euro) și Cehia (1,086 euro). Cele mai mari prețuri sunt în Suedia (1,57 euro), Finlanda (1,45 euro) și Belgia și Italia (1,42 euro). Media europeană este de 1,28 euro pe litrul de motorină.
Dacă statul român nu ar încasa accize și TVA, prețul fără taxe al unui litru de benzină s-ar ridica la numai 0,543 euro (0,568 euro – media europeană), în timp ce prețul unui litru de motorină ar fi de numai 0,574 euro (0,583 – media europeană).
Prețurile pot fi comparate pe un site specializat
În anul 2019, Consiliul Concurenței a lansat o aplicație online privind „Monitorul prețurilor carburanților auto”. Aceasta urmărește, pe de o parte, stimularea concurenței între companiile de distribuție a carburanților auto și, pe de altă parte, asigurarea posibilității consumatorului de a alege carburanții cu cel mai bun raport calitate-preț, precum și vizualizarea anumitor servicii disponibile în stațiile de distribuție a carburanților.
Platforma Monitorul Prețurilor conține evoluția zilnică a prețurilor în circa 1.300 de stații de distribuție a carburanților din România, aparținând principalilor actori de pe piața românească. Cu ajutorul acestei platforme online, consumatorii pot afla care sunt benzinăriile cele mai apropiate, prețurile valabile la pompă în momentul respectiv și serviciile disponibile în aceste benzinării.
Cei mai importanți factori care influențează evoluția prețurilor carburanților pe piața internă sunt evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului și produselor finite (în speță, benzină și motorină), coroborată cu evoluția cursului de schimb leu dolar, precum și nivelul de taxare impus de stat pentru produsele petroliere. Există și alți factori care influențează prețurile practicate de companii, însă cei menționați anterior au un impact major și comparabil în structura costurilor tuturor jucătorilor de pe piață, potrivit Consiliului Concurenței.