Mai mult de jumătate din locuitorii din Berlin care au participat duminică la un referendum local au votat pentru naționalizarea a mii de unități locative deținute de giganți imobiliari, ca răspuns la chiriile în creștere, scrie Bloomberg.
Peste 56% dintre alegători au susținut propunerea, după numărarea voturilor în 99,9% dintre secțiile de votare.
Ce ar însemna o expropriere?
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Măsura ar putea însemna așadar transferul a aproximativ 226.000 de apartamente pe mâini publice, inclusiv cele ale gigantului imobiliar Deutsche Wohnen SE, principala țintă a referendumului, care deține peste 100.000 de unități în Berlin.
Companiile vor fi compensate pentru aceste proprietăți la o rată „mult sub valoarea de piață”.
Rezultatul referendumului nu va fi obligatoriu, dar susținătorii speră să forțeze administrația orașului să răspundă chiriilor în creștere, nivelul acestora crescând cu 85% între 2007 și 2019.
Votul local, care se aplică companiilor imobiliare care dețin mai mult de 3.000 de apartamente de închiriat, subliniază diviziunea crescândă dintre persoanele care se simt excluse din piața chiriilor din ce în ce mai scumpă și cei care doresc să mențină Berlinul ca un hub care atrage companii, investiții în capital și locuințe.
„Nu este un semnal bun pentru Germania ca loc de investiții. Cel mai probabil, ar putea duce la oprirea imediată a majorității planurilor de investiții și modernizare”, a spus Roman Heidrich, director la agenția imobiliară JLL Germany.
Susținătorii susțin că guvernul este mai potrivit pentru a limita creșterea costurilor locuințelor. Joanna Kusiak, o purtătoare de cuvânt a organizatorilor referendumului, a declarat că votul pune presiune asupra politicienilor să pună în aplicare măsura.
Lipsa locuințelor
De la căderea Zidului Berlinului în urmă cu mai bine de 30 de ani, capitala odinioară divizată s-a transformat într-o metropolă înfloritoare care atrage companii care oferă locuri de muncă bine plătite. Chiriile au crescut de-a lungul anilor, complicând viața multora, într-un oraș în care 84% din populație este chiriaș. Berlinul a estimat că orașul are nevoie anual de 20.000 de case noi pentru a găzdui populația în creștere.
Compania imobiliară Vonovia SE a transmis luni că, deși referendumul este un semn că situația de pe piața imobiliară din Berlin trebuie să se schimbe, exproprierea nu va face decât să înrăutățească lucrurile.
„Nu s-ar crea niciun apartament nou și investițiile în modernizare s-ar opri”, a spus compania într-un comunicat. Vonovia și Deutsche Wohnen au convenit la începutul acestei luni să vândă la Berlin 14.750 de apartamente ca parte a efortului lor de fuziune.
Berlinul a eșuat deja să plafoneze chiriile, la începutul acestui an, după ce Curtea Constituțională a Germaniei a anulat un plafon de chirie introdus de administrația orașului.
Politicienii resping inițiativa
Preluarea forțată a proprietății imobiliare private a fost în mare parte respinsă de politicienii naționali și locali în favoarea planurilor de accelerare a construirii de case noi.
„Cea mai bună protecție pentru chiriași este și va fi întotdeauna destule case în care să locuiască“, a declarat Armin Laschet, candidatul Uniunii Creștin Democrate (CDU) pentru a-i succeda Angelei Merkel la funcția de cancelar, la o conferință imobiliară la Berlin în iunie.
Franziska Giffey, care a câștigat duminică postul de primar al Berlinului, din partea Partidului Social Democrat (SPD), și-a declarat, de asemenea, opoziția față de propunere, spunând că ar putea dăuna reputației orașului. Olaf Scholz, cel cu cele mai mari șanse de a deveni noul cancelar al Germaniei, din partea SPD, a cerut un „moratoriu al chiriei” pentru stabilizarea prețurilor.
Doar partidul de extrema stângă – Die Linke – și câțiva candidați individuali a Verzilor s-au pronunțat în favoarea exproprierii, unii afișând chiar și logo-ul militanților pe materialele lor electorale.