Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit uşor previziunile privind creşterea economiei globale, marţi, spunând că economia s-a dovedit ”surprinzător de rezistentă”, în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor politicii monetare, transmite CNBC, citat de News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
FMI se aşteaptă acum la o creştere globală de 3,2% în 2024, cu o îmbunătăţire modestă de 0,1 puncte procentuale faţă de previziunile sale anterioare din ianuarie şi în conformitate cu proiecţia de creştere pentru 2023.
Creşterea est aşteptată să se extindă în acelaşi ritm de 3,2% în 2025.
Economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat că datele sugerează că economia globală se îndreaptă către ”o aterizare lină”, în urma unui şir de crize economice, şi că riscurile la adresa perspectivelor sunt acum în mare măsură echilibrate.
”În ciuda previziunilor sumbre, economia globală rămâne remarcabil de rezistentă, cu creşterea constantă şi inflaţia încetinind aproape la fel de repede cum a accelerat”, a spus el într-o postare pe blog.
Creşterea va fi condusă de economiile avansate, SUA depăşind deja tendinţa anterioară pandemiei de Covid-19 şi zona euro dând semne puternice de redresare.
Dar perspectivele mai slabe din China şi din alte economii emergente mari ar putea afecta partenerii comerciali globali, se arată în raport.
China printre riscurile esenţiale cheie
China, a cărei economie rămâne slăbită de o scădere a pieţei sale imobiliare, a fost menţionată printre o serie de potenţiale riscuri de declin cu care se confruntă economia globală.
De asemenea, au fost incluse creşteri ale preţurilor determinate de preocupări geopolitice, tensiuni comerciale, o divergenţă în direcţiile dezinflaţiei între marile economii şi rate ale dobânzilor ridicate prelungite.
Politica fiscală mai laxă, încetinirea inflaţiei şi progresele în inteligenţa artificială au fost citate ca potenţiali factori de creştere.
Băncile centrale sunt acum urmărite îndeaproape pentru un semnal cu privire la viitoarea cale a inflaţiei, existând opinii divergente de ambele părţi ale Atlanticului cu privire la momentul în care Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană vor reduce dobânzile.
FMI anticipează că inflaţia globală va încetini de la o medie anuală de 6,8% în 2023 la 5,9% în 2024 şi 4,5% în 2025, economiile avansate revenind la ţintele de inflaţie mai devreme decât economiile de pieţe emergente şi în curs de dezvoltare.
”Pe măsură ce economia globală se apropie de o aterizare uşoară, prioritatea pe termen scurt pentru băncile centrale este de a se asigura că inflaţia încetineşte fără probleme, nici prin relaxarea prematură a politicilor, nici prin întârzierea prea mult timp şi provocând depăşiri ale ţintei”, a spus Gourinchas.
”În acelaşi timp, pe măsură ce băncile centrale adoptă o atitudine mai puţin restrictivă, se impune o reînnoire a punerii în aplicare a consolidării fiscale pe termen mediu, pentru a reface spaţiul de manevră bugetară şi al investiţiilor prioritare şi pentru a asigura sustenabilitatea datoriei”, a adăugat el.
În ciuda perspectivelor mai optimiste de marţi, creşterea globală rămâne scăzută în raport cu standardele istorice, în parte din cauza creşterii slabe a productivităţii şi a creşterii fragmentării geopolitice.
Prognoza FMI pe cinci ani prevede o creştere economică globală de 3,1%, cel mai redus ritm din ultimele decenii.
