Foto: Fondul Monetar International foto / imf.org
Guvernele trebuie să îşi concentreze sprijinul fiscal pe populaţiile vulnerabile, care sunt cele mai afectate de creşterea preţurilor la energie şi alimente şi care acum se confruntă cu o creştere a insecurităţii alimentare ca urmare a războiului din Ucraina, a anunţat miercuri Fondul Monetar Internaţional, informează Reuters, citat de Agerpres.
Preţurile mai mari la alimente şi energie au înmulţit riscurile de tensiuni sociale, în special în ţările cu venituri reduse, care se confruntă deja cu un nivel mai mare al datoriilor după pandemia de COVID-19 şi cu o majorare a costurilor la care se împrumută, odată cu creşterea dobânzilor, susţine FMI în ultimul său raport privind evoluţiile fiscale globale.
„Acţiunile guvernelor pentru protejarea celor vulnerabili, în situaţii dificile, au o contribuţie mare la păstrarea coeziunii sociale”, a declarat Vitor Gaspar, directorul departamentului fiscal din FMI, într-un interviu pentru Reuters.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Gaspar a spus că există suficiente dovezi potrivit cărora crizele financiare, pandemiile şi fluctuaţiile mari de preţuri pot agrava diviziunile şi tensiunile sociale, iar politica fiscală are un rol important de jucat în răspunsul la aceste îngrijorări.
„Este absolut imperativ pentru politicile publice să asigure securitate alimentară pentru toţi”, a spus Vitor Gaspar, care s-a declarat în favoarea unor măsuri temporare ţintite, precum transferuri de numerar, în locul unor subvenţii ample şi generalizate, care ar putea fi mai costisitoare.
Gaspar a adăugat că gospodăriile sărace cheltuie până la 60% din bugetele lor pe alimente, comparativ cu doar 10% pentru o gospodărie medie din economiile avansate.
Cu toate acestea, multe ţări nu dispun de puterea financiară necesară pentru a răspunde la ultimele crize, după ce intervenţiile fără precedent din perioada pandemiei de COVID au majorat datoria mondială cu 226 miliarde de dolari în 2020, cea mai mare creştere înregistrată pe parcursul unui singur an după cel de Al Doilea Război Mondial.
FMI se aşteaptă ca datoria publică globală să scadă până la 94,4% din Produsul Intern Brut în 2022, după ce în 2020 a ajuns la un vârf de 99,2% din PIB, şi să se stabilizeze la aproximativ 95% din PIB pe termen mediu. Însă acest nivel este cu 11 puncte procentuale mai mare decât era înainte de pandemie.