Foto: Pixabay
În întreaga lume, piețele dau semnale de alarmă cu privire la faptul că economia mondială se clatină pe marginea prăpastiei, iar întrebarea privind recesiunea nu mai este dacă aceasta va avea loc, ci când, notează CNN, care face o analiză a semnalelor care indică această direcție.
În cursul săptămânii trecute, piețele s-au confruntat cu realitatea că Rezerva Federală va continua cu cea mai agresivă campanie de înăsprire monetară din ultimele decenii pentru a reduce inflația din economia SUA. Chiar dacă acest lucru înseamnă declanșarea unei recesiuni. Și chiar dacă acest lucru se va întâmpla în detrimentul consumatorilor și al întreprinderilor mult dincolo de granițele SUA.
Există acum o probabilitate de 98% de recesiune la nivel mondial, potrivit firmei de cercetare Ned Davis, ceea ce aduce o credibilitate istorică care dă de gândit. Indicatorul de probabilitate de recesiune al firmei a mai fost atât de ridicat doar de două ori până acum – în 2008 și în 2020.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Atunci când economiștii avertizează cu privire la o recesiune, ei își bazează de obicei evaluarea pe o varietate de indicatori.
Cinci tendințe-cheie:
Puternicul dolar american
Dolarul american joacă un rol de prim rang în economia mondială și în finanțele internaționale. Iar în acest moment, este mai puternic decât a fost în ultimele două decenii.
Cea mai simplă explicație se întoarce la Fed. Atunci când banca centrală a SUA crește ratele dobânzilor, așa cum face din martie, dolarul devine mai atractiv pentru investitorii din întreaga lume.
În orice climat economic, dolarul este văzut ca un loc sigur în care să vă parcați banii. Într-un climat tumultuos – o pandemie globală, de exemplu, sau un război în Europa de Est – investitorii au și mai multe motive să cumpere dolari, de obicei sub formă de obligațiuni guvernamentale americane.
În timp ce un dolar puternic este un avantaj plăcut pentru americanii care călătoresc în străinătate, acesta creează dureri de cap pentru aproape toată lumea, notează analzia.
Valoarea lirei sterline britanice, a euro, a yuanului chinezesc și a yenului japonez, printre multe altele, s-a prăbușit. Acest lucru face ca pentru aceste națiuni să fie mai scump să importe articole esențiale, cum ar fi alimentele și combustibilul.
Ca răspuns, băncile centrale care se luptă deja cu o inflație indusă de pandemie ajung să majoreze ratele mai mult și mai repede pentru a susține valoarea propriilor monede.
Forța dolarului creează, de asemenea, efecte destabilizatoare pentru Wall Street, deoarece multe dintre companiile din S&P 500 fac afaceri în întreaga lume. Conform unei estimări a Morgan Stanley, fiecare creștere de 1% a indicelui dolarului are un impact negativ de 0,5% asupra veniturilor S&P 500.
Motorul economic al Americii stagnează
Motorul nr. 1 al celei mai mari economii din lume este reprezentat de cumpărături. Iar cumpărătorii din America sunt obosiți. După mai bine de un an de creștere a prețurilor la aproape orice, în condițiile în care salariile nu țin pasul, consumatorii s-au retras. Rata de economisire personală în august a rămas neschimbată la doar 3,5% – aproape de cea mai mică rată din 2008 și mult sub nivelul de dinainte de Covidiu, de aproximativ 9%.
America corporatistă strânge cureaua
Afacerile au fost în plină expansiune în toate industriile în cea mai mare parte a erei pandemice, chiar și în condițiile în care inflația ridicată din punct de vedere istoric a afectat profiturile. Acest lucru se datorează (încă o dată) tenacității cumpărătorilor americani, deoarece întreprinderile au reușit în mare măsură să transfere costurile lor mai mari către consumatori pentru a atenua marjele de profit.
Dar este posibil ca această bonitate a câștigurilor să nu dureze.
La jumătatea lunii septembrie, o companie a cărei soartă servește ca un fel de clopot de semnalizare economică a dat un șoc investitorilor. FedEx, care operează în peste 200 de țări, și-a revizuit în mod neașteptat perspectivele, avertizând că cererea se înrăutățește, iar profiturile vor scădea probabil cu peste 40%.
Marți, acțiunile Apple au scăzut după ce Bloomberg a anunțat că firma renunță la planurile de creștere a producției de iPhone 14 după ce cererea a fost sub așteptări.
Și chiar înainte de sezonul sărbătorilor, când angajatorii ar trebui în mod normal să accelereze angajările, starea de spirit este acum mai precaută.
Teritoriul “urșilor” la bursă
Wall Street a fost lovit, iar acțiunile sunt acum pe cale să aibă cel mai prost an din 2008 încoace.
Dar anul trecut a fost o poveste foarte diferită. Piețele bursiere au prosperat în 2021, S&P 500 urcând cu 27%, datorită unui torent de numerar pompat de Rezerva Federală, care a declanșat o politică de relaxare monetară cu două țevi în primăvara anului 2020 pentru a împiedica prăbușirea piețelor financiare.
Petrecerea a durat până la începutul anului 2022. Dar, pe măsură ce inflația s-a instalat, Fed a început să majoreze ratele dobânzilor și desfăcând mecanismul de cumpărare de obligațiuni care susținuse piața.
S&P 500, cea mai largă măsură a Wall Street – și indicele responsabil pentru cea mai mare parte a fondurilor 401(k) ale americanilor – a scăzut cu aproape 24% în acest an. Toți cei trei indici majori din SUA se află în piețe “bear” – în scădere cu cel puțin 20% față de cele mai recente maxime.
În mod nefericit, piețele de obligațiuni, de obicei un refugiu sigur pentru investitori atunci când acțiunile și alte active scad, se află, de asemenea, în picaj.
Războiul, creșterea prețurilor și politicile radicale se ciocnesc
Nicăieri nu este mai dureros de vizibilă coliziunea calamităților economice, financiare și politice decât în Regatul Unit, notează analiza CNN.
La fel ca restul lumii, Regatul Unit s-a luptat cu o creștere galopantă a prețurilor, care se datorează în mare parte șocului colosal al Covid-19, urmat de întreruperile comerciale create de invazia Rusiei în Ucraina. Pe măsură ce Occidentul a tăiat importurile de gaze naturale rusești, prețurile energiei au crescut vertiginos, iar rezervele s-au redus.
Cu puțin peste o săptămână în urmă, guvernul proaspăt instalat al prim-ministrului Liz Truss a anunțat un plan radical de reducere a impozitelor pe care economiștii de la ambele capete ale spectrului politic l-au criticat ca fiind, în cel mai bun caz, neortodox, iar în cel mai rău caz, diabolic.
Pe scurt, administrația Truss a declarat că va reduce impozitele pentru toți britanicii pentru a încuraja cheltuielile și investițiile și, teoretic, pentru a atenua lovitura recesiunii. Dar reducerile de taxe nu sunt finanțate, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să ia datorii pentru a le finanța.
Această decizie a declanșat panica pe piețele financiare și a pus Downing Street în impas cu banca sa centrală independentă, Banca Angliei. Investitorii din întreaga lume au vândut în masă obligațiunile britanice, ceea ce a dus la scăderea lirei sterline la cel mai scăzut nivel față de dolar din ultimii aproape 230 de ani. Adică din 1792, când Congresul a făcut din dolarul american mijloc legal de plată.
Miercuri, BOE a organizat o intervenție de urgență pentru a cumpăra obligațiuni britanice și a restabili ordinea pe piețele financiare. A oprit hemoragia, pentru moment. Dar efectele de undă ale turbulențelor Trussonomics se răspândesc mult dincolo de birourile traderilor de obligațiuni.
Britanicii, care se află deja într-o criză a costului vieții, cu o inflație de 10% – cea mai mare din toate economiile G7 – se panichează acum din cauza costurilor mai mari ale împrumuturilor, care ar putea forța milioane de proprietari de locuințe să crească ratele lunare ale creditelor ipotecare cu sute sau chiar mii de lire sterline.
Rezultatul
În timp ce consensul este că o recesiune globală este probabilă cândva în 2023, este imposibil de prezis cât de severă va fi sau cât va dura. Nu orice recesiune este la fel de dureroasă ca Marea Recesiune din 2007-2009, dar orice recesiune este, desigur, dureroasă.
Unele economii, în special cea a Statelor Unite, cu o piață a muncii puternică și consumatori rezilienți, vor