Sursă Pixabay
Fermierul Dimitrie Muscă din Arad, unul dintre cei mai mari opozanți ai tranzitului de cereale din Ucraina prin România, a făcut afaceri prospere în 2022, deși a afirmat de nenumărate ori că cerealele ucrainene vor afecta fermierii români.
Combinatul Agroindustrial Olari, companie care are ca activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, a raportat în 2022 afaceri de 34 milioane de lei, în creștere cu 23% față de anul precedent, și un profit net de 5,9 milioane lei, în creștere cu 188% față de 2021.
Combinatul Agroindustrial Curtici, altă companie controlată de Muscă, cu activități în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor), a raportat anul trecut afaceri de 12,8 milioane de lei, în creștere cu 6 % față de 2021, și un profit net de 231 mii lei, în scădere cu 89% față de anul precedent.
Agroindimpex SRL, controlată tot de Muscă și care are ca activitate comerțul cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne în magazine specializate, a încheiat 2022 cu afaceri de 63,1 milioane lei, mai mari cu 21% față de 2021, și o pierdere de 241 mii lei, redusă cu 75% față de pierderea din 2021.
Muscă afirma în septembrie că va înregistra pierderi în anul 2022 din cauza condiţiilor climatice și a cerealelor ucrainene care ajung în România.
„A fost un an deosebit de controversat. După ce am avut în primăvară niște rezultate excepționale pentru culturile din toamnă semănate, am avut la orz o producție de 7.802 kilograme la hectar, la grâu 8.540 iar la rapiță 4.640 de kilograme de rapiță pe hectar – vorbim de 1.400 de hectare de rapiță. Vorbim de 3.000 de hectare de grâu și 500 de hectare de orz. Deci niște producții deosebit de bune – ne-au satisfăcut. Eu am vândut circa 5.000 de tone de grâu cu 1.700 de lei pe tonă, după care s-a sistat pentru că a început cavalcada importurilor de cereale din Ucraina. Înțelegem războiul, înțelegem situația de acolo, dar nu trebuie să se facă lucruri în detrimentul fermierilor români. Consider că s-a făcut o greșeală enorm de mare. Ne-a lovit crunt! Cine ne-a lovit? Conducerea noastră și guvernarea noastră atunci când s-au dus acolo împreună cu toți cei ce reprezentau și-au dat drumul să vină. Și vin și în continuare, fără niciun apel, fără nici un Dumnezeu pe pământul acesta – a lovit. Este cruntă lovitura. Deci am vândut cu 1.700 de lei tona de grâu. Acum, tona de grâu este la 1.450 de lei. În condițiile în care sigur, am avut calitate. Deci sigur că n-am vândut tot. La ora actuală mai am rapița în stoc, 6.500 de tone, orzul îl folosesc în hrana animalelor și bineînțeles că deja am trecut la cumpărarea de cereale pentru a rezolva problemele zootehniei pe care le am”, spunea Dimitrie Muscă, în septembrie, în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, potrivit Agrointel.
Conform aceluiași articol, el estima că va înregistra o pierdere de circa 20 de milioane de lei „cel puțin”, în 2022.
În martie acest an, Muscă afirma că, dacă tranzitul cerealelor din Ucraina va continua și anul acesta în același ritm ca până acum, mulți fermieri vor intra în faliment.
„Am fost și i-am spus personal domnului premier: dacă se întâmplă și anul acesta ca Ucraina să funcționeze prin România, este dezastru. Vă rog să mă credeți, o spun cu toată sinceritatea, sunt studii pe care eu le-am făcut pentru mine, jumătate din agricultura din România intră în faliment în condițiile în care vom aduce în continuare cereale din Ucraina”, a precizat Dimitrie Muscă pentru AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
El explică din nou mecanismul pierderilor. „În august, am vândut grâu cu 1.700 lei pe tonă, iar alte 7.000 de tone le-am vândut în luna februarie cu 1.200 lei pe tonă. Deci am pierdut 500 lei pe tonă, peste 100 euro pe tonă. La 7.000 de tone sunt 3,5 milioane de lei, vreo 700.000 euro. Asta este de la statul român care ne-a dus în această criză pe care o suportăm”, spunea Dimitrie Muscă, în martie.
El mai spunea că, din cauza importurilor ucrainene, falimentul bate practic la poarta multor ferme românești.
„Dacă se continuă acest lucru și vor veni cu cerealele, îi bagă în faliment pe fermieri pentru că nu pot să vândă la prețurile la care vând ucrainenii, că mergem în pierdere, îi împingem să-și vândă fermele tot la multinaționale și cu asta am terminat România definitiv și irevocabil. Și probabil că pe Daea îl vor împăia și îl vor pune șef la această reușită a multinaționalelor care au reușit să preia totul de la noi de la români”, mai spunea Dimitrie Muscă.
Fermierul arădean spune că anul agricol în curs se anunță mult mai greu decât 2022, din cauza concurenței reprezentate de cerealele ucrainene. Chiar și el care face producții foarte bune, se teme că acum cu greu va face profit.
„Eu fac producții bune de tot, discutăm de 9.000 kilograme de grâu la hectar, 5.500 kg/ha la rapiță, de 12-13 tone/ha la porumb. La o producție de 8 tone de grâu la hectar, înmulțit cu vreo 700-800 de lei tona, cât va fi la ora actuală, ajungem să nu ne acoperim cheltuielile în anul acesta. Va fi mult mai rău decât anul trecut”, afirma recent Muscă.
Dimitrie Muscă este unul dintre cei mai mari fermieri şi conduce Combinatul Agroindustrial Curtici, care gestionează ferme care au în total 50.000 de porci, 3.000 de vaci, 7.600 de hectare de terenuri agricole şi 36 de magazine de desfacere, în special pentru carne, produse din carne şi lactate. Dimitrie Muscă lucrează la acest moment în sistem de holding cu fiul său. „Lucrăm pe sistem de holding. Împreună cu societățile fiului meu CAI Curtici, Pork Prod și Combinatul Agroindustrial de la Olari. (…) Pe acest sistem de holding lucrăm 7.600 de hectare de pământ, avem în jur de aproape 3.000 de capete de bovine – vaci de lapte și vaci de rasa Charolaise și pentru lapte Holstein Friză. Avem trei complexe de porci. În trei complexe de porci deținem cam în jurul 50 și ceva de mii de capete de porci, două abatoare, din care unul foarte modern, foarte bine dotat și foarte bine automatizat, fabrică de lapte, fabrică de pâine și toate celelalte mecanizate și 36 de magazine deocamdată”, mai spunea el, potrivit Agrointel.
Datele financiare din acest articol au fost verificate pe Termene.ro.