Fermierii ar trebui să obţină finanţare europeană pentru a reduce emisiile de metan provenite de la efectivele de animale sau să extindă agricultura ecologică, a anunţat joi Comisia Europeană, conform planurilor menite să facă agricultura mai curată, transmite Reuters.
În octombrie, miniştrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord, după lungi negocieri, asupra unei reforme a noii Politici Agricole Comune (PAC), destinată să ţină cont mai mult de provocările climatice asupra mediului înconjurător. În centrul discuţiilor a figurat sistemul „eco-schemelor”, propuse de Comisia Europeană pentru a „înverzi” agricultura europeană prin remunerarea serviciilor făcute mediului înconjurător de către fermieri.
Contribuţia sectorului agriculturii la emisiile de gaze cu efect de seră din UE este de aproximativ 10%, iar obiectivul blocului comunitar îl reprezintă zero emisii până în 2050.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Politica agricolă va absorbi 387 miliarde de euro din viitorul buget UE, pentru perioada 2021-2027, cheltuielile în agricultură fiind împărţite între plăţile directe pentru fermieri şi alte măsuri de sprijin pentru dezvoltarea rurală.
Negociatorii UE dezbat intens dacă să cheltuiască 20% sau 30% din plăţile pentru fermieri pe programe de protejare a mediului. Joi, Comisia Europeană a anunţat ce ar putea include „eco-schemele”.
Printre sugestiile Executivului comunitar se află agricultura ecologică, folosirea aditivilor pentru furaje pentru a reduce nivelul de metan – un gaz de seră puternic – emanat de animale şi stocarea carbonului în sol.
Asociaţia fermierilor europeni Copa Cogeca a salutat sugestiile, dar a avertizat că „trebuie menţinut caracterul voluntar pentru fermieri al acestor potenţiale practici, propuse de Comisia Europeană”.
Sugestia Executivului comunitar de a-i plăti pe fermieri pentru îmbunătăţirea „condiţiilor în care trăiesc animalele va ajunge să fie percepută ca o subvenţie ascunsă pentru sectorul creşterii animalelor, intens poluator”, a afirmat Celia Nyssens, de la Biroul European de Mediu.
Sursa: Agerpres