România ar putea să nu beneficieze de trenuri noi până în anul 2025, în contextul în care blocajul achizițiilor continuă. Preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară, Gigi Gavrilă, afirmă, într-un interviu pentru Agerpres, că este posibil și acest scenariu pesimist. În prezent, ARF are în derulare două proceduri de achiziții de trenuri, prima licitație fiind lansată în urmă cu doi ani, în 2019, fără a fi desemnat încă un câștigător.
„Licitaţia ramelor electrice destinate traficului inter-regional (RE-IR) se află în curs de evaluare tehnică, iar cea pentru ramele electrice regionale (RE-R) se află în reevaluarea consumului de energie electrică, conform deciziei Curţii de Apel. Suntem optimişti şi sperăm ca măcar una din cele două licitaţii să poată fi finalizată în acest an”, afirmă Gigi Gavrilă.
Președintele ARF afirmă că este posibil și scenariu pesimist, respectiv ca riscul ca până în anul 2025 România să nu beneficieze de trenuri noi achiziţionate prin ARF, dacă blocajul achizițiilor continuă.
„De ce trebuie să continue acest blocaj? De ce noi, ca autorităţi contractante, împreună cu dvs., ca reprezentanţi media, să nu continuăm această dezbatere cu factorii responsabili, prin care să-i convingem că legislaţia în domeniul achiziţiilor trebuie îmbunătăţită? De ce trebuie să acceptăm situaţia actuală prin care orice proiect major de investiţii trebuie să petreacă 2-3 ani prin instanţe, iar autorităţile contractante să fie forţate de deciziile instanţelor de judecată să-şi modifice documentaţiile tehnice elaborate şi avizate deja de autorităţile competente, conform solicitărilor unor potenţiali ofertanţi? De ce nu putem aduce modificările necesare, conforme cu prevederile UE (mă îndoiesc că legislaţia specifică din Germania, Olanda, Austria, etc. nu respectă reglementările europene), astfel încât procedurile de achiziţii publice să se desfăşoare în acelaşi ritm ca în ţările dezvoltate din Uniune? Dacă nu ne vom uni eforturile, este posibil şi scenariul pesimist”, a spus oficialul.
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a declarat de mai multe ori că va face o analiză a activităţii ARF, deoarece de patru ani nu s-a reuşit achiziţia materialului rulant nou, şi că ia în calcul chiar desfiinţarea acestei autorităţi.
Reprezentantul ARF afirmă că Orice analiză a activităţii ARF trebuie să aibă în vedere greutăţile inerente oricărei activităţi legate de înfiinţarea şi consolidarea instituţională, realităţile dificile economice şi sociale în care această autoritate şi-a început şi continuat activitatea, impedimentele majore întâmpinate în procesul de recrutare a personalului.
„Aşa cum am precizat în numeroase alte intervenţii, achiziţia de material rulant a fost prevăzută încă prin POS-T 2007 – 2013. Dacă factorii responsabili la vremea respectivă, inclusiv cei de la CFR Călători, nu au reuşit timp de trei ani, să întocmească cel puţin un caiet de sarcini, nu neapărat întreaga documentaţie de licitaţie, de ce acum unii sunt atât de nemulţumiţi, având în vedere ca ARF, în aproximativ un an şi jumătate de la operaţionalizare a lansat prima licitaţie în SICAP parcurgând toate etapele necesare? Înfiinţarea ARF a venit pe fondul unui orizont de aşteptare imens, din partea utilizatorilor de servicii de transport feroviar de călători, în ceea ce priveşte condiţiile de călătorie şi calitatea materialului rulant, fapt ce a dus, inevitabil, la nemulţumiri generate de întârzierile survenite în cadrul procedurilor de licitaţii, exclusiv din vina sistemului legislativ care permite tergiversarea în diverse instanţe, ani de zile, a proiectelor majore de investiţii. Aceste critici au fost alimentate de unii actori media şi de sindicatele din CFR Călători, care au indus în spaţiu public o falsă problemă, legată de neachiziţionarea de material rulant, ca şi cum rezolvarea acestei chestiuni reprezintă cheia de boltă a soluţionării problemelor cronice din transportul feroviar de călători şi ar elimina pe deplin numeroasele dificultăţi economice ale CFR Călători, eludând în mod intenţionat adevăratele cauze care au dus această societate către o lipsă majoră de eficienţă a activităţii desfăşurate”, afirmă Gavrilă.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară a fost înființată în urmă cu patru ani și jumătate și are ca activitate principală administrarea Contractelor de Servicii Publice (CSP), gestionând anual suma de aproximativ 350 milioane euro – ce constituie compensaţia de serviciu public şi facilităţile de călătorie acordate celor şase operatori de transport feroviar de călători.
Un alt obiect al activității este organizarea licitațiilor pentru cumpărarea de trenuri noi cu fonduri europene. Cu toate acestea, ARF nu a reușit să finalizeze nicio licitație. Autoritatea a derulat în ultimii ani două licitații, pentru achiziția a 20, respectiv 40 de trenuri noi, dar acestea au fost blocate în nenumărate rânduri prin contestații și ulterior anulate și reluate.
Potrivit organigramei, la Autoritatea pentru Reformă Feroviară, există 79 de posturi bugetate dintre care, la începutul acestui an, erau ocupate 35. Nouă dintre posturi sunt de conducere, adică rezervate şefilor. Preşedintele ARF încasează un salariu lunar de peste 10.000 de lei, directorul general 7.227 de lei, un director 6.764 de lei, iar un şef de serviciu 6.229 lei. Pe lângă salarii, angajaţii mai primesc şi spor pentru condiţii vătămătoare de muncă. Bugetul anual destinat cheltuielilor de personal este de patru milioane de lei.