Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Un raport realizat de o echipă de experți ai Băncii Mondiale, realizat cu finanțare din PNRR pentru Ministerul Finanțelor și consultat de Economedia și G4Media, recomandă guvernului o reformă completă a politicii fiscale. În primul rând, echipa de experți recomandă trecerea la impozitarea progresivă a salariaților și renunțarea la scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT, construcții și agricultură.
Documentul elaborat de experții Băncii Mondiale mai propune creșterea impozitului pe dividende la 10% (de la 8% în acest moment), creșterea impozitelor pe proprietate și creșterea impozitării microîntreprinderilor, despre care susțin că distorsionează mediul economic.
Raportul arată că nici una dintre reformele fiscale propuse nu poate fi realizată însă fără reforma și digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Principalele recomandări și informații din raport:
La 26,3% din PIB (inclusiv contribuțiile la asigurările sociale), veniturile fiscale din România sunt pe locul al doilea de la coadă în Uniunea Europeană (UE). Regimurile fiscale preferențiale extinse și scutirile extinse pentru diferite categorii de forță de muncă și microîntreprinderi, cotele reduse ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru o gamă largă de bunuri și servicii, alături de o cotă unică foarte scăzută a impozitului pe venitul personal de 10% (care a fost redusă de la 16% în 2018), au diminuat baza de impozitare, au introdus distorsiuni considerabile și au afectat negativ echitatea sistemului fiscal. Prin urmare, există posibilități semnificative de creștere a veniturilor fiscale prin modificări ale politicii fiscale, sporind în același timp atât eficiența, cât și echitatea sistemului fiscal.
Acest raport a fost elaborat ca parte a Acordului de servicii de consultanță rambursabile privind îmbunătățirea cadrului fiscal din România în contextul Planului național de redresare și reziliență (PNR). Domeniul de aplicare al raportului se limitează la potențiale reforme ale cadrului politicii fiscale. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere și faptul că în România sunt necesare, de asemenea, îmbunătățiri semnificative ale administrării fiscale. În special, ca parte a PNRR, se realizează în prezent o investiție majoră în digitalizarea administrației fiscale (ANAF).
Este esențial ca acest proces major de digitalizare să fie finalizat cu succes. În plus, este nevoie, de asemenea, de investiții suplimentare în capacitatea administrației fiscale, în special pentru a aborda deficitul actual de personal în domenii-cheie, cum ar fi gestionarea riscurilor și auditul, precum și de investiții suplimentare în formarea personalului (de exemplu, printr-o utilizare mai intensă a Școlii de fiscalitate a ANAF) și în programe de educare a contribuabililor. Recomandările de politică fiscală elaborate în acest raport și rezumate mai jos sunt propuse pe baza faptului că aceste îmbunătățiri ale administrării fiscale sunt, de asemenea, progresate.
Reformele fiscale ar trebui, de asemenea, să fie urmărite împreună cu reformele în domeniul cheltuielilor, care au ca scop îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și a calității furnizării serviciilor publice. Prin intermediul PNRR, România avansează lucrările privind: reforma sistemului de pensii (inclusiv a pensiilor speciale) pentru a aborda aspectele legate de echitate într-un mod sustenabil din punct de vedere fiscal; restructurarea sistemului de salarizare în sectorul public pentru a pune mai mult accentul pe performanță și echitate; și introducerea treptată a bugetării pe programe în administrația centrală. Acestea sunt reforme-cheie care vor consolida legăturile dintre resursele publice și rezultate și ar trebui să contribuie la atenuarea unora dintre presiunile bugetare actuale.
Raportul propune o gamă largă de reforme ale politicii fiscale. Principalele reforme sunt rezumate mai jos:
Reformarea impozitării veniturilor din muncă:
– Reevaluarea meritelor structurii actuale a ratei impozitului pe venitul persoanelor fizice (PIT) și luarea în considerare a introducerii unei rate progresive a impozitului pe venitul personal pentru veniturile din muncă (și pentru veniturile întreprinderilor personale neîncorporate).
– Să elimine scutirile de impozit pe venit pentru lucrătorii din agricultură, construcții și din sectoarele tehnologiei informației (IT).
– Reducerea poverii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici din cauza contribuțiilor substanțiale la sănătate și pensii, fie prin:
a) Eliminarea contribuției de 10% pentru sănătate (și finanțarea integrală a asistenței medicale prin intermediul impozitării generale); sau
b) Introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru venitul câștigat (EITC) care să compenseze o parte din povara actuală a contribuției la sănătate și/sau la pensii pentru lucrătorii cu venituri mici. În cazul în care contribuțiile pentru sănătate sunt menținute, trebuie să se ia în considerare extinderea bazei de contribuție, de exemplu, prin eliminarea scutirii pentru lucrătorii din construcții și, eventual, pentru pensionarii cu venituri ridicate.
Aceste reforme propuse sunt interconectate și, prin urmare, este important ca ele să fie puse în aplicare împreună ca un pachet. Reformele ar putea fi puse în aplicare cu diferite setări ale parametrilor care să conducă la diferite profiluri ale ratelor de impozitare pe întreaga distribuție a veniturilor. Cele mai adecvate setări ale parametrilor vor depinde în parte de preferințele guvernului în materie de echitate și ar trebui să fie fundamentate prin modelare prin microsimulare, care permite evaluarea potențialelor efecte ale diferitelor opțiuni asupra veniturilor și distribuției.
Banca Mondială a reușit să efectueze o anumită modelare simplificată de microsimulare. Această modelare simplificată arată, de exemplu, că o reformă neutră din punctul de vedere al veniturilor, care reduce ratele medii de impozitare pentru lucrătorii care câștigă mai puțin de 50.000 RON cu aproximativ 6-10 puncte procentuale, ar putea fi finanțată printr-o creștere a ratelor medii de impozitare cu aproximativ 3-4 puncte procentuale pentru contribuabilii care câștigă mai mult de 100.000 RON, împreună cu eliminarea scutirilor de impozit pe venit existente. Înainte de punerea în aplicare a reformelor, Ministerul de Finanțe ar trebui să investească în continuare în dezvoltarea capacității de modelare prin microsimulare pentru a informa în continuare proiectarea reformelor propuse.
Reformarea impozitării veniturilor din capital pentru a crește eficiența și echitatea.
– Să se mențină rata actuală de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute prin intermediul unui intermediar (de exemplu, un fond de investiții) și să nu se procedeze la reforma anunțată a ratei divizate de 1%/3%, care este concesivă. Acest lucru va menține neutralitatea între investițiile directe și cele intermediate în acțiuni, în timp ce reforma anunțată ar duce la acordarea unui avantaj fiscal semnificativ pentru investițiile intermediate, spre deosebire de cele directe.
– Creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital.
Îmbunătățirea impozitării recurente a proprietății.
– Trecerea de la un sistem de impozitare a proprietății bazat pe suprafață la un sistem bazat pe valoarea de piață, pentru a îmbunătăți atât echitatea, cât și eficiența. Să ia în considerare, de asemenea, fuzionarea impozitelor pe terenuri și clădiri într-un singur impozit, deoarece acest lucru ar permite o estimare mai ușoară a valorilor de piață pe baza tranzacțiilor de piață.
– După trecerea la o bază de impozitare bazată pe valoarea de piață, trebuie reevaluată întreaga structură a ratelor, în vederea creșterii veniturilor totale recurente din impozitul pe proprietate peste nivelul actual, comparativ scăzut în rândul țărilor UE.
– Limitarea utilizării facilităților fiscale pentru impozitul pe proprietate la cele destinate contribuabililor cu venituri mici și persoanelor în vârstă, clădirilor guvernamentale și unei game cât mai limitate de organizații de utilitate publică. Să efectueze cel puțin o reevaluare periodică și o analiză cost-beneficiu a facilităților fiscale acordate pentru impozitul pe proprietate.
Trecerea la o bază bazată pe valoarea de piață va necesita o muncă semnificativă pentru a dezvolta un model de evaluare în masă și sistemele administrative aferente, iar calendarul de punere în aplicare va depinde, în consecință, de progresul acestei activități. Banca Mondială s-a angajat să asiste România în dezvoltarea modelului de evaluare necesar și a sistemelor aferente, iar analiza și consilierea în acest sens vor fi furnizate în rapoartele ulterioare.
Reformarea stimulentelor privind impozitul pe profit pentru a îmbunătăți eficiența și transparența.
– Simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare la o singură deducere îmbunătățită, eliminând actuala scutire de impozit pentru întreprinderile nou înființate în domeniul cercetării și dezvoltării. Îmbunătățirea gradului de utilizare a deducerii sporite pentru cercetare și dezvoltare prin revizuirea și clarificarea definiției cheltuielilor eligibile pentru cercetare și dezvoltare.
– Reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite. În cazul în care obiectivul principal este de a stimula investițiile, să se ia în considerare implementarea unui credit fiscal pentru investiții. Nu continuați cu extinderea anunțată a domeniului de aplicare a scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite până când nu se va reevalua eficacitatea regimului existent.
– Să se elimine reducerea disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social. Deși această măsură este programată să fie în vigoare doar în perioada 2021-2025, ea este prost direcționată, în sensul că reducerea inițială de 2 puncte procentuale poate fi primită de societățile care nu își măresc capitalul social.
Să se angajeze la o reevaluare periodică a stimulentelor fiscale pentru întreprinderi, pentru a se asigura că acestea continuă să își îndeplinească obiectivele în mod rentabil și să publice estimările privind cheltuielile fiscale pentru fiecare concesiune în cadrul unui raport anual privind cheltuielile fiscale.
Să îmbunătățească concepția regimului microîntreprinderilor și să reducă denaturarea formei de afaceri.
– Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent, 88 500 EUR). Pentru ca întreprinderile să aibă timp să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare în mod etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500 000 EUR de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250 000 EUR de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul TVA (ajustat la inflație) de la 1 ianuarie 2025. Pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și de înregistrare în scopuri de TVA ar trebui apoi să rămână aliniate.
– Să pună în aplicare norme de consolidare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilor pentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor.
– Să se elimine posibilitatea de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală. Dacă se dorește, ar putea fi aplicată în schimb o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri).
– Să se efectueze o reevaluare a ratei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri. Rata propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratament fiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a impozitului pe profit.
– Echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului SSC aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon SSC atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți – deși ar trebui evaluate și implicațiile asupra drepturilor de pensie.
Reformarea impozitării energiei pentru a stabili un preț mai eficient al emisiilor de carbon și pentru a asigura o mai mare neutralitate între tipurile de combustibil.
– Să planifice și să procedeze treptat la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. O condiție prealabilă necesară pentru o reformă a prețurilor la energie care să țină seama de efectele externe este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili. Potențialele candidate pentru reforma subvențiilor pentru combustibilii fosili (FFSR) în România sunt subvențiile pentru cărbune, gaze naturale și încălzire urbană.
– Introducerea unor prețuri suplimentare pentru carbon (de exemplu, prin intermediul unor rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili. Pentru a internaliza pe deplin externalitățile climatice și alte externalități, se estimează că, în 2030, prețurile combustibililor fosili ar trebui să crească cu aproximativ 50 % (benzină), 62 % (motorină), 34 % (GPL), 55 % (kerosen), 51 % (alte produse petroliere/alte produse petroliere decât cele de transport), 113 % (cărbune), 32 % (gaze naturale) și 7 % (energie electrică) față de nivelurile de referință (adică în absența unei taxări suplimentare a carbonului).
– Utilizarea unei părți din veniturile generate de FFSR și de prețurile suplimentare la carbon pentru a compensa grupurile vulnerabile.
Lărgirea bazei TVA
– Pe termen scurt, România ar trebui să ia în considerare eliminarea cotelor reduse de TVA care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri. Aceste cote reduse au un impact distributiv negativ, denaturează deciziile de consum, generează venituri și este puțin probabil să fie un mijloc eficient de abordare a oricăror obiective sociale sau culturale.
– Pe termen mai lung, și cu siguranță nu înainte de încheierea actualei crize a prețurilor la alimente și energie, ar trebui să se ia în considerare o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse de TVA care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cotele reduse pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă, lemn de foc și încălzire urbană. Pentru a se asigura că gospodăriile sărace nu sunt dezavantajate de o astfel de reformă, reforma ar trebui să fie completată de transferuri în numerar specifice pentru a compensa pe deplin cele mai sărace gospodării. Această reformă ar trebui să se bazeze pe un model de microsimulare, pentru a identifica acoperirea necesară a transferurilor în numerar în comparație cu transferurile de asistență socială existente.