Foto: Pexels.com
Economedia prezintă în exclusivitate Programul de convergenţă, aprobat miercuri în ședinţa de Guvern. Printre cele mai importante reforme asumate în program se numără listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar, reforma pensiilor, dar și emiterea de obligațiuni ”verzi” pentru finanțarea deficitului de stat, așa cum fac deja multe state membre UE
Cele mai importante prevederi din Program:
Se are în vedere îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar. Trebuie menționată oferta publică primară pentru vânzarea unui pachet de 10% acțiuni nou emise la SPEEH Hidroelectrica S.A., prin majorare de capital social.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pe termen mediu, toate categoriile de cheltuieli bugetare, cu excepția formării brute de capital fix se vor reduce treptat ca pondere în PIB. Ajustări semnificative ca pondere în PIB sunt estimate la cheltuielile de personal (în reducere cu 1,4 puncte procentuale în intervalul 2022-2024) și asistență socială (în reducere cu 0,9 puncte procentuale în intervalul 2022-2024) în contextul menținerii politicii salariale și sociale prudente, implementată începând cu 2021.
În anul 2021, necesarul brut de finanțare se situează la aproximativ 130,8 miliarde lei. Volumul total al împrumuturilor care urmează să fie atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe este determinat de un nivel al deficitului bugetar de ~80 miliarde lei (7,16% din PIB) și de nivelul datoriei publice care urmează să fie refinanțat în 2021 în valoare de 50,9 miliarde lei. Pentru anul 2021, volumul indicativ al titlurilor de stat anunțate care urmează a fi emise pe piața internă este de aproximativ 85,5 miliarde de lei, în timp ce suma care va fi mobilizată de pe piața externă este de aproximativ 8,5 miliarde (echivalent) euro prin emisiuni de euroobligațiuni în cadrul programului MTN, prin trageri de la instituții financiare internaționale (IFI) și împrumut UE – Instrument SURE.
Având în vedere nivelul estimat al deficitelor bugetare ESA în perioada 2021 – 2024, Finanțele estimează că ponderea datoriei guvernamentale brute nu va depăși 54,0% din PIB.
Pe termen mediu, se are în vedere diversificarea instrumentelor de finanțare, prin realizarea de emisiuni de obligațiuni „verzi” și crearea Cadrului general de emisiuni de obligațiuni verzi la nivel suveran, urmând să fie identificate în bugetul de stat proiectele de investiții/cheltuieli „verzi”.
Impactul pozitiv al reformelor și investițiilor cuprinse în PNRR nu a fost inclus în bugetul aprobat pe anului 2021. Odată cu aprobarea planului de către Consiliul Uniunii Europene (ca urmare a propunerii Comisiei Europene), fluxurile financiare determinate de proiectele finanțate prin PNNR vor fi cuprinse în rectificarea bugetară a anului 2021.
În ceea ce privește impactul fondurilor europene atrase prin PNRR asupra perspectivelor economice pe termen mediu, se așteaptă un efect adițional asupra creșterii economice de circa 1,1 puncte procentuale, în medie, în fiecare an al perioadei 2021-2026.
În 2021 este așteptată o revenire completă a activității economice, cu un avans estimat al PIB real de 5%. Pentru perioada 2022 – 2024 se estimează că economia românească va crește cu un ritm mediu anual de 4,9%. Cererea internă, cu un ritm mediu anual de 5,4%, va continua să reprezinte motorul creșterii economice în acest interval.
Bugetul aprobat pentru anul 2021 cu un nivel al deficitului bugetar de 8% din PIB (în termeni ESA) asigură o ajustare de 1,2 puncte procentuale față de 2020. Pe termen mediu este estimată o reducere semnificativă a deficitului bugetar de aproximativ 6,3 puncte procentuale până în 2024, în condițiile unei diminuări semnificative a cheltuielilor bugetare ca procent în PIB și a creșteri ușoare a veniturilor bugetare (% în PIB). Traiectoria de consolidare fiscală este reflectată și în termeni structurali începând cu acest an când este estimată o valoare a deficitului structural la 7,6% din PIB, urmând ca în anul 2024 acest indicator să coboare la 3,6% din PIB, ceea ce generează o ajustare de aproximativ 4 puncte procentuale pe termen mediu
Pentru anul 2021 este așteptată o ușoară ajustare a deficitului de cont curent. Pe termen mediu, nivelul deficitului de cont curent este estimat să se mențină în jurul valorii medii anuale de 11,3 miliarde euro, însă, exprimat ca pondere în PIB, se va ajusta treptat, până la nivelul de 3,9% în 2024.
Estimările indică o traiectorie descendentă a inflației pe parcursul intervalului de prognoză. Pentru anul 2021 se așteaptă o creștere a ratei inflației, atât ca medie anuală (3,1%), cât și la finele anului (3,2%). Cu toate acestea, pe termen mediu 2022-2024, în lipsa altor presiuni asupra prețurilor de consum, se preconizează un trend descendent al inflației, ajungând în anul 2024 la 2,4% la sfârșitul anului și 2,5% ca medie anuală.
O schimbare de paradigmă o reprezintă planul de prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative, pentru a spori absorbția fondurilor UE. Mai precis, ordonatorii principali de credite sunt obligați să finanțeze cu precădere, în funcție de necesarul de finanțare, acele proiecte de investiții publice care obțin punctaje ridicate în urma aplicării principiilor și criteriilor de prioritizare.
Finanțele mai susțin că România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, dar eforturile Guvernului se concentrează în continuare pe minimizarea efectelor sociale și economice negative ale pandemiei.