Sursa foto: Annie Spratt / Unsplash
Peste 40.000 de angajați din România au lucrat în sistem Kurzarbeit, cu timp de muncă redus, în momentul de apogeu al aplicării acestei măsuri, intens cerute de angajatorii aflați în dificultate din cauza pandemiei. Cei mai mulți angajați cărora le-a fost redus timpul de lucru au fost din industria prelucrătoare și HoReCa, în timp ce măsura nu a fost aplicată pentru niciun angajat bugetar sau din producția și furnizarea de energie, arată datele furnizate în exclusivitate pentru Economedia de către Inspecția Muncii.
Angajatorii au solicitat, încă de la începutul pandemiei, ca statul să introducă și în România sistemul de muncă flexibilă Kurzarbeit, un model pe care îl aplică cu succes economia Germaniei, pentru a evita concedierile. Modelul a fost introdus spre finalul anului trecut, în principal la propunerea oamenilor de afaceri din Camera de Comerț Româno-Germană. Sindicaliștii din România, respectiv reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), au criticat această lege, acuzând că îi transformă pe angajaţi în marionete la dispoziţia permanentă a angajatorilor.
Ce este Kurzarbeit? Modelul de lucru Kurzarbeit prevede păstrarea angajaților, însă cu reducerea timpului de muncă cu până la 80%, pentru ca angajatorii să își permită plata salariilor, în contextul în care sunt afectați de asemenea de o reducere a activității, cum s-a întâmplat în pandemie. Mai precis, angajații nu sunt concediați, continuă să lucreze, dar doar atât cât are nevoie angajatorul. Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru. Statul contribuie la acest sistem prin decontarea indemnizaţiei acordate salariaților afectați de reducerea timpului de lucru, la cererea acestora.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Guvernul estima că 60.000 de companii din sectoarele extrem de afectate de criză, cum sunt industriile ospitalității și a evenimentelor, cultura și sportul, vor menține sau readuce în activitate cu timp parțial de muncă în jur de 500.000 de angajați.
Kurzarbeit în România
Datele oficiale obținute de Economedia arată însă că au fost incluși în sistemul de muncă flexibilă Kurzarbeit de 10 ori mai puțini angajați față de cifrele estimate inițial de autorități.
Dacă la 31 decembrie 2020 erau peste 20.000 de contracte de muncă în sistem Kurzarbeit înregistrate la Inspecția Muncii, numărul lor s-a dublat până în martie 2021, ajungând la 42.841. Cu toate acestea, luna martie pare să fi fost apogeul aplicării măsurii.
Datele de la Inspecția Muncii obținute de Economedia arată că, în contextul eliminării restricțiilor și a revenirii activității economice, angajatorii au renunțat treptat la reducerea timpului de lucru, iar la 30 iunie mai erau doar 21.338 de contracte de muncă înscrise în sistemul Kurzerbeit.
Cei mai mulți angajați incluși în sistemul Kurzarbeit au fost din industria prelucrătoare: 13.380 la 31 decembrie 2020, un maxim de 29.026 de angajați la 31 martie 2021 și 13.367 angajați la 30 iunie 2021.
Și sectorul HoReCa a profitat de măsura Kurzarbeit și a înscris aproape 5.300 de angajați, la momentul maxim, din aprilie 2021. La finalul lunii iunie, doar 2.800 de angajați din hoteluri și restaurante mai aveau program redus de lucru.
În comerțul cu ridicata și cu amănuntul, a existat un maxim de 3.339 de angajați cu timp redus de lucru, în aprilie 2021, pentru ca la finalul lui iunie să scadă la 1.584.
Au existat și sectoare de activitate unde niciun angajat nu a fost inclus în sistemul Kurzarbeit, respectiv administrația publică și producția și furnizarea de energie.
Ce indemnizații a plătit statul
Potrivit Ordonanței care reglementează Kurzarbeit, angajatorii care din cauza crizei economice reduc programul salariaţilor pot solicita Guvernului decontarea unei părţi a salariului angajaţilor pentru perioada în care se reduce programul de muncă al acestora.
Datele obținute de Economedia arată că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a efectuat plăți, pentru aceste deconturi, în valoare totală de 284.246.521 lei, în perioada septembrie 2020 – iunie 2021.