Foto: Pexels.com
Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR depusă de România abia în luna iunie, după alegerile europarlamentare, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia. Autoritățile române au cerut (și obținut) o nouă prelungire pentru evaluarea cererii, după ce Comisia ar fi cerut noi clarificări, conform unor surse guvernamentale. În aceste condiții, se reduc și șansele ca România să depună în acest an cererea de plată numărul patru, care conține alte reforme esențiale, strategice și delicate, respectiv noua lege a salarizării unitare și reforma fiscală.
România a depus cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2 miliarde de euro, în data de 18 decembrie 2023. Inițial, țara noastră a cerut o prelungire a perioadei de evaluare. Într-o vizită la București, în martie, reprezentanții Comisiei Europene au lansat un val de avertismente și critici pentru România, spunând că cererea de plată numărul 3 din PNRR este întârziată, iar multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate.
În prezent, Comisia Europeană încă evaluează a treia cerere de plată, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Economedia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
România a cerut o nouă prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia Europeană a acceptat, a confirmat pentru Economedia un purtător de cuvânt al Comisiei.
„În principiu, Comisia are la dispoziție două luni pentru a evalua cererile de plată. La momentul depunerii cererii de plată, România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare cu o lună. În plus, România a solicitat o nouă prelungire de o lună. De comun acord între autoritățile române și Comisie, procesul de evaluare a acestei cereri de plată a fost, prin urmare, prelungit cu două luni”, a transmis Comisia Europeană pentru Economedia.
Surse guvernamentale consultate de Economedia, evaluarea va fi prelungită până după alegerile europarlamentare din data de 9 iunie. Pentru context, și alte state membre, cum ar fi Belgia, ar fi cerut aceeași amânare.
Informațiile Economedia arată că în continuare sunt dezbătute jaloanele privind reducerea pragului pentru microîntreprinderi, reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat și numirile la șefia companiilor de stat din Energie.
Practic, la final de aprilie, stadiul este similar cu cel din luna martie, în afară de faptul că Comisia Europeană a cerut noi clarificări – conform unor surse, inclusiv pe jaloane care erau considerate îndeplinite – iar ministerele românești le-au răspuns, cerând însă amânarea evaluării pentru luna iunie.
Teodora Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat pentru Economedia: „Lucrăm în continuare să răspundem la toate clarificările cerute de Comisia Europeană pe ținte și jaloane, astfel încât să fie considerate îndeplinite”.
Principalele probleme reclamate de Comisia Europeană, potrivit surselor G4Media, sunt:
1. Exceptarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat (RAAPPS) de la regulile de transparență pe care trebuie să le respecte toate companiile și regiile autonome cu capital majoritar de stat.
Comisia Europeană consideră că guvernul nu a explicat de ce RAAPPS trebuie să fie exceptată de la regulile aplicate celorlalte companii și regii cu capital de stat, mai precis de ce numirile la conducere nu sunt transparente, iar activitatea e secretizată. Reamintim că a secretizat contractul de refacere a unei vile din centrul Bucureștiului, despre care G4Media și Recorder au scris că va fi reședința lui Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte.
2. Numirea șefilor AMEPIP, super-agenția guvernamentală care gestionează toate companiile de stat. Comisia Europeană consideră că procesul de selecție a șefilor AMEPIP nu respectă criteriile de transparență asumate de guvern. De asemenea, agenția nu este operativă, cu doar 24 din cele 88 de posturi ocupate.
În plus, Comisia Europeană are semne de întrebare legate de calendarul anunțului de recrutare a conducerii AMEPIP, de certificatul de limbi străine ale celor doi vicepreședinți.
G4Media a scris încă din 8 decembrie că noii șefi ai AMEPIP sunt apropiați de Marian Neacșu, puternic lider PSD considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu.
3. Scăderea pragului la microîntreprinderi. Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.
Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.
4. Numirile la șefia companiilor de stat din Energie. Comisia Europeană a constatat că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. De exemplu, Economedia a scris că conducerea Transelectrica a primit o extindere de mandat de patru ani: de la liberali din garda veche la un profesor de sport.
În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată. Jalonul 129 prevede că România ar fi trebuit să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, iar pentru jalonul 133, România trebuia să fi semnat contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.