Sursa foto: AdobeStock
Firmele românești trebuie să își ia măsuri solide de prevenire a riscului valutar, în condițiile în care fluctuațiile din piețele financiare tind să se accentueze pe măsură ce problemele economice se acutizează, afirmă analiștii platformei de plăți Moneycorp România. Potrivit analiștilor Moneycorp, în cel mai bun scenariu, moneda europeană s-ar putea aprecia într-un orizont de 4-6 luni, iar în cel mai negru scenariu, cu o recesiune la nivel european și o iarnă dificilă din punct de vedere energetic, euro riscă să își continue evoluția negativă în cel de-al doilea semestru din 2023.
Recentele fluctuaţii semnificative ale cursului dolarului, împreună cu evoluţia randamentelor bondurilor, anunţă o perioadă plină de provocări, în care este de aşteptat că pieţele financiare să reacţioneze la riscul tot mai mare de recesiune pe care economia îl prezintă, arată o analiză a firmei.
Firmele românești trebuie să își ia măsuri solide de prevenire a riscului valutar, în condițiile în care fluctuațiile din piețele financiare tind să se accentueze pe măsură ce problemele economice se acutizează, afirmă analiștii de la Moneycorp România. Costurile creditării, inflația de două cifre, costuri tot mai mari cu utilitățile (energie, gaze, carburanți), cu materiile prime, scăderea creditului furnizor accentuează constant neîncrederea în economie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cu toate acestea, printre puținele repere de stabilitate din ultimii 2 ani s-a aflat cursul valutar EUR-RON, moneda națională având o volatilitate foarte limitată. (Curs BNR EUR-RON 3 Ianuarie 2022 – 4.947 vs Curs BNR EUR-RON 25 Noiembrie 2022 4.9250)
Aprecierea semnificativă a dolarului din ultima perioadă, la un nivel istoric în fața leului (5.1794 Curs referință BNR în dată 28 Septembrie 2022) a creat însă multe semne de întrebare, legate de evoluția pieței valutare în contextul accentuării problemelor macroeconomice la nivel mondial. Pe de altă parte, în dată de 5 Septembrie 2022, leul se apreciase în faţa Euro la un minim al anului, fiind cotat de BNR la 4.8215.
,, Evoluţia dolarului în fața leului din ultima perioadă are în principal conotații externe, independente de situația din România. O dată cu accentuarea efectelor economice regionale, pe fondul temerilor de escaladare a conflictului din Ucraina, cumulată cu decizia FED de a crește dobânda cheie, investitorii și actorii instituționali au migrat puternic către USD, monedă considerată a fi un plasament mai profitabil și mai sigur decât Euro’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
Potrivit analiștilor, este foarte probabil că evoluția monedei americane să continue pe același trend volatil, cu intervale mari de variaţie în perioade scurte de timp, în condițiile în care problemele din Europa se pot agrava pe măsură ce ne îndreptăm către anotimpul rece.
,,Mulți investitori văd Europa vulnerabilă față de efectele crizei energetice, mai ales în contextul sezonului de iarnă. Limitarea și chiar oprirea livrărilor de gaze din Rusia, embargoul la adresa petrolului rusesc ce întră în vigoare în 5 decembrie, riscă să creeze provocări suplimentare pentru economiile europene, dependențe în mare măsură de resursele energetice rusești’’, adaugă Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer Moneycorp .
Ce se întâmplă cu cursul Euro
Dincolo de evoluția fluctuantă a dolarului, pentru România contează foarte mult dinamică cursului Euro-Leu, în condițiile în care marea majoritate a comerțului extern al țării noastre se desfășoară în Euro, subliniează analiștii.
,,Pentru că avem o economie euroizată, referința Euro este mult mai relavantă decât cea a USD, moneda americană având şi ea rol semnificativ în sectoare cheie de energie și comerț exterior, mai ales cu China. Ne interesează Euro pentru că principalii noștri parteneri comerciali sunt Germania, Franța, Italia și Spania, unde exportăm și de unde importăm în Euro’’, a completat Claudiu Ghebaru.
Potrivit analiștilor, aprecierea Leului în fața Euro, din ultima vreme, are atât cauze externe, cât mai ales interne. Creșterea economică anunţată de INS pentru primele trei trimestre a reprezentat un semnal ce a influențat în mod pozitiv percepția investitorilor în privința României. Totodată, intrarea fondurilor din PNRR au condus implicit și la creșterea rezervelor BNR, astfel că şi acest aspect a contribuit la stabilitatea cursului.
“Din păcate, în urmă cu câteva zile, Institutul Naţional de Statistică a revizuit creşterea economică iniţială de 5.3% la 1.5% din primul trimestru. În consecinţă, în acest moment, cursul de referintă EUR-RON a revenit pe creştere, după ce, pe 14 noiembrie a atins nivelul de 4.8982, în ziua premergătoare revizurii”, notează analiza.
Un semnal pozitiv este că, de la începutul anului, volumul investițiilor străine a crescut cu peste 50% , în comparație cu aceeași perioadă din 2021. Investiții străine semnificative au fost consemnate în agribusiness, IT&C, retail, auto și sectorul logistic, în focus aflându-se București-Ilfov, Oradea, Cluj, Timișoara și Brașov.
O altă explicație are legătură cu percepția investitorilor în privința monedei europene, în contextul economic actual, afectat de inflația fără precedent din zona euro și mai ales de efectele crizei energetice în contextul războiului din Ucraina.
,,Perspectivele sunt amplificate și de modul în care BCE acționează în lupta contra inflației din zona euro, creșterea necesară a dobânzilor având un dublu impact – este de natură să reducă inflația însă, în același timp riscă să afecteze semnificativ economia europeană , urmare a creșterii costurilor de finanțare și temperarii consumului. Un mare semn de întrebare este remarcat și în privința efectelor deciziilor BCE în ceea ce privește situația financiară a unor țări precum Italia, Portugalia și Spania, unde nivelul datoriilor publice a atins un nivel îngrijorător, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
,,Aceste îngrijorări au dus, în ultimele luni, la o slăbire conjuncturală a monedei europene și o apreciere a dolarului , în contextul în care SUA sunt văzute că fiind mai puțîn afectate de actualul context, având în vedere mai ales disponibilitatea resurselor de gaze, petrol și energie de care Europa duce lipsă’’, arată analiza Moneycorp. Percepția investitorilor în privința monedei europene este afectată, totodată, de scăderea consumului la nivel european pe fondul deprecierii puterii de cumpărare dar și de temerile privind evoluția comerțului internațional , mai ales în relația cu China, principalul exportator al lumii.
,,China trece printr-o perioadă de convulsii economice, pe fondul crizei COVID, iar efectele economice se simt în dificultățile din lanțurile de aprovizionare, în creșterea costurilor operaționale în comerțul internațional și în scăderea importurilor din UE, mai ales din Germania, al doilea mare exportator al lumii și pentru care piața chineză reprezenta un asset extrem de important’’, arată analiză Moneycorp. Provocări multiple pe piața valutară Pe 25 noiembrie, un Euro este cotat la BNR 4,9250 lei, în timp ce moneda americană este cotată la 4,7278 lei, după ce anterior trecuse de 5 lei.
Ce ne așteaptă în această iarnă pe piaţa valutară?
,,Totul depinde de evoluția contextului internațional, de măsurile pe care autoritățile europene le vor lua în perioada următoare. Nu este exclus că dolarul să se aprecieze din nou în fața euro dacă problemele economice ale UE nu vor fi tratate eficient, de la inflație la problema energetică’’, completează Sebastian Băcioiu, Head of Dealing al Moneycorp România.
,,Deciziile privind gestionarea crizei energetice se vor află în prim-plan. În plus, percepția investitorilor privind moneda euro va fi influențată de modul în care BCE va gestiona inflația, din perspectiva dobânzilor. În esență, mergem pe o gheață extrem de subțire , situația fiind de natură să baleeze dintr-o zonă pozitivă în cea negativă în foarte scurt timp, mai ales în contextul războiului, cumulat cu creșterea dobânzilor la nivel global’’, a mai declarat acesta.
Potrivit analiștilor Moneycorp, în cel mai bun scenariu, moneda europeană s-ar putea aprecia într-un orizont de 4-6 luni, iar în cel mai negru scenariu, cu o recesiune la nivel european și o iarnă dificilă din punct de vedere energetic, euro riscă să își continue evoluția negativă în cel de-al doilea semestru din 2023.
De la începutul anului, Leul s-a apreciat în fața Euro cu 0.15%, însă față de dolar a pierdut nu mai puţîn de 9%, înregistrând însă o depreciere maximă de 19% în dată de 28 Septembrie 2022, când acesta a fost cotat la 5.1794.
“Lecția celor doi ani de COVID, perioadă marcată de incertitudine și de reorganizarea multor business-uri, a fost un duș rece, dar necesar pentru mediul de afaceri românesc. Puși în fața unor realități economice greu de anticipat, precum efectele războiului și criză energetică, oamenii de afaceri și-au recalibrat strategiile investiționale, iar riscul valutar a devenit unul dintre reperele cele mai importante”, arată analiza.
Percepția din primăvară a investitorilor chestionați de Moneycorp într-un barometru de opinie s-a dovedit a fi una realistă. Întrebați care sunt cele mai mari pericole pentru economia românească, în următoarele șase luni, 33.3% din executivii companiilor treceau, pe primul loc, inflația – creșterea prețurilor la energie, materiale, servicii etc. Dincolo de efectele inflației, investitorii erau preocupați de scăderea vânzărilor (25%), accentuarea blocajului financiar (12,5%), intrarea în insolvență/faliment a partenerilor (12,5%), regionalizarea războiului (10,5%).
Printre măsurile luate de mediul de afaceri pentru a preîntâmpina și a contracara efectele crizei, s-a aflat și gestiunea riscului valutar. ,,Cei care au apelat la instrumentele de acoperire a riscului valutar au fost protejați de fluctuațiile semnificative din piețe. Este un semnal pozitiv care demonstrează că firmele românești înțeleg nivelul de reziliență pe care instrumente precum contractele de tip forward și opțiunile le pot oferi’’, a declarat Sebastian Băcioiu.
Potrivit expertului, firmele care ignoră importanța implementării unei strategii de risc valutar , mai ales în contextul inflației și crizei energetice riscă să rămână expuse unor riscuri importante aduse de volatilitatea crescută a cursului de schimb, cu efecte negative majore asupra marjei comerciale și a situației financiare generale a companiei.
,,Contractele de tip FORWARD derulate de companii, le permit acestora să gestioneze activ provocările cauzate de variațiile de curs valutar. Acest instrument financiar permite, în esență, tranzacționarea la un curs fix, prestabilit, fapt care permite un control mai bun al fluxului de numerar și predictibilitate” mai adaugă Sebastian Băcioiu.
Ce urmează în 2023?
Evoluția cursului valutar anunță o perioadă de incertitudine majoră în economie, arată analiza Moneycorp. Iar celelalte date oficiale vin să contureze un tablou economic plin de provocări. Chiar dacă economia a crescut în primele trei trimestre din 2022, ușor contrar aşteptărilor, datele Institutului Național de Statistică indică faptul că industria și comerțul exterior au contribuit negativ la crearea PIB. ,,Producția industrială își pierde din potențial, comerțul cu amânuntul – principalul motor al economie- dă semne de încetinire, iar sectoare importante precum construcțiile vin cu vești îngrijorătoare. Ne îndreptăm, așa cum estimează și Banca Națională, către o stagnare economică care, în contextul inflației, ne poate duce spre o accentuare a crizei economice’’ , arată analiza Moneycorp.
,,În 2023 am putea evita recesiunea dacă vom fi capabili să atragem toate fondurile europene disponibile și să mizăm pe investiții. Autoritățile trebuie, de pe acum, să își contureze un plan bine structurat de investiții, de cheltuieli publice , și să găsească cele mai eficiente soluții pentru a sprijini mediul de afaceri’’ , a completat Cosmin Bucur.
Potrivit celui mai recent barometru Moneycorp, cei mai mulți dintre executivi chestionați (33.3%) văd o stabilizare a factorilor de risc precum inflația și creșterea dobânzilor abia în a două parte a anului viitor, în timp ce 26,7% sunt chiar mai pesimiști, indicând un prim semnal pozitiv pe această zonă abia în primul semestru din 2024. Dincolo de măsurile luate de Banca Națională cu privire la nivelul dobânzii de referință, intervievații din cadrul barometrului Moneycorp văd un rol semnificativ în politicile publice practicate de guvern. Întrebați care ar fi măsurile pe care statul ar trebui să le ia pentru a echilibra situația economică, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai mulți dintre manageri (33%)au indicat ,,Restructurarea aparatului bugetar și digitalizarea’’ drept principalele decizii necesare în actualul context.