Sursa foto: Facebook/Tarom
Noul Consiliu de Administrație e identic cu vechiul CA, cu excepția unui singur om, potrivit Rador Radio România.
Iar noua conducere se pregătește să ia în leasing două avioane și să închidă cursa de Londra. A bătut palma cu un client pentru sloturile de pe Heathrow, informație confirmată pentru Europa Liberă de consilierul ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu.
„Detaliile tranzacției sunt confidențiale. Iar contractul de vânzare nu a fost încă semnat”, a mai adăugat acesta.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Un slot pe aeroport este un spațiu orar dedicat special unei companii pentru aterizările și decolările curselor regulate, iar pe marile aeroporturi există o criză a sloturilor. Companiile vechi și cu tradiție își păstrează sloturile pe care le au închiriate de ani de zile.
În ședința din 15 iunie, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) TAROM a învestit în funcție noul Consiliu de Administrație.
Mandatul va fi pe patru ani, iar indemnizația lunară brută a fiecărui membru este de 12.500 de lei.
Momentul învestiturii este finalul unui proces de selecție care a durat mai bine de un an. Legea guvernării corporatiste impune proceduri de selecție prin concurs pentru conducerile tuturor companiilor de stat.
Și tot AGA a mandatat, în aprilie de această dată, conducerea companiei să semneze contractul de vânzare pentru sloturile de la aeroportul Heathrow (Londra), cu „cu operatorul aerian care a prezentat oferta cea mai avantajoasă”.
Cu alte cuvinte, TAROM închide o destinație importantă pentru români, Londra, prin vânzarea sloturilor pe cel mai important aeroport al Marii Britanii, Heathrow, acolo unde numai marile companii dețin astfel de intervale orare strict definite.
În sarcina noului CA rămâne și o altă decizie luată de acționari – cumpărarea în leasing a două avioane Boeing 737-800 Max. Compania mai are, în acest moment, doar 18 aeronave în flota proprie.
Cine sunt noii și totodată foștii membri ai Consiliului de Administrație?
Noul CA este aproape identic cu fostul. A fost înlocuită o singură persoană – avocatul Cătălin Radu Dancu, fostul consul al României la New York între 2017 și 2019.
Anca Boagiu a fost ministru al Transporturilor (câteva luni din anul 2000 și apoi, din nou, în perioada 2010-2012), din partea Partidului Democrat (PD), fost ministru al Integrării Europene ( 2005-2007) și o apropiată a lui Traian Băsescu, precum și a liberalului Lucian Bode, și el fost ministru, atât al Transporturilor, cât și al Internelor și actual secretar general al PNL.
De profesie inginer constructor, Boagiu a lucrat aproape toată viața în transporturi.
Este autoarea unui ordin de ministru despre care sindicaliștii spun că a îngropat compania TAROM: prin decizia ei, terenurile de sub hangarul și clădirile TAROM au fost trecute în proprietatea Companiei Naționale Aeroporturi București. Iar transportatorul aerian plătește chirie companiei tot de stat.
TAROM are, în acest moment, o datorie de peste 15 milioane de euro către Compania Națională Aeroporturi București.
Iuliana Cristina Bârcă – are 37 de ani și este licențiată în drept și științe politice. Din facultate a ajuns direct referent la Ministerul Muncii, apoi director de cabinet parlamentar.
A fost și consilier de ministru la Transporturi, consilier la cabinetul secretarului de stat Ionel Șcrioșteanu, iar din 2012 a început să facă parte din diverse consilii de administrație. A început modest, cu grădinițe și școli, și a ajuns la Compania Municipală de Management al Traficului și la TAROM.
Are la activ și două mandate de consilier local la Sectorul 1, din partea PNL.
Monica Săsărman – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice din martie 2022. De profesie avocat, Săsărman a ajuns consilier județean în Bistrița Năsăud pe listele PNL. A fost exclusă din partid de liberali, în 2019, și s-a înscris în PSD.
Costin Iordache – actualul CEO al TAROM, Iordache a mai deținut funcția de director general al companiei, între ianuarie și octombrie 2023. Și a fost numit din nou în această poziție la începutul lui 2024.
Înainte de Tarom, în octombrie 2022, Costin Iordache a ocupat funcții de conducere în companii precum Telekom, Salt Mobile și Dante International (eMAG).
Marcu Mirel Alexandru este director de producție la firma de construcții SC Rotary SA și a mai fost în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica.
De profesie este inginer constructor și este un susținător financiar al PSD. A împrumutat partidul în 2020 cu 445.000 de lei.
Patronul firmei unde este angajat Marcu Mirel Alexandru, Mihai Rotaru, este un prieten al premierului Marcel Ciolacu, și el finanțator al Partidului Social Democrat, conform g4media.ro.
Mihăiță Ursu este, după cum scriu jurnaliștii de la national.ro, finul lui Lucian Bode, secretarul general al PNL. De profesie inginer geodez, specialist în țigle metalice, a fost doi ani director genenal al TAROM.
Iulian Daniel Idolu – de profesie inginer constructor, are un curs de Management Aeroportuar la Universitatea Babeș Bolyai, fără a menționa forma de învățământ. A fost director general al Aeroportului din Timișoara și consilier local al Consiliului Județean Timiș din partea, PSD în 2014.
„Toți cei care au fost numiți în Consiliul de Administrație au obținut punctajele necesare selecționării și au fost numiți în funcție de punctajul obținut”, declară consilierul ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu. „Au fost cei mai buni”.
Sindicaliștii au refuzat, deocamdată, să comenteze noua conducere a companiei.
„Săptămâna viitoare ar trebui sa fie primul CA în noua formulă, unde sper să participe și sindicatul pe care îl conduc, tinând cont de adresele transmise către CA. După acest CA și după sedința Comitetului de Conducere al Sindicatului, ne vom pronunța public (despre noul Consiliu – n.r.)”, spune Narcis Pașcu, liderul sindicatului TAROM, pentru Europa Liberă.
Firma care a făcut selecția membrilor Consiliului de Administrație al TAROM, abonată la contracte cu statul
Anunțul de declanșare a procedurii de selecție a fost lansat pe 27 aprilie 2023 și urma să se încheie pe 30 iunie 2023, conform documentului oficial.
Iar de recrutare – după cum scrie în anunț – urma să se ocupe „expertul în recrutare” al Ministerului Transporturilor, firma Pluri Consultants România SRL.
Înființată în 2000, firma Pluri Consults România are sediul social la Ploiești, iar acționarii eu sunt Constantin și Ioana Mădălina Popescu.
Societatea a încheiat primele contracte cu statul în 2017 și, de atunci, a obținut constant contracte directe de la insituții publice.
Firma din Ploiești a făcut recrutare pentru consiliile de administrație, pentru directorat sau chiar de personal la Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Poșta Română, Nuclear Electrica, Romgaz.
Între 2018 și 2024, Pluri Consulants Romania a încheiat 78 de contracte directe în sistemul de achiziții publice, în valoare de peste 400.000 de euro (2 milioane de lei). Cei mai importanți clienți ai firmei sunt:
„Toate aceste contracte, dar absolut toate, și cu Agenția Națională de Monitorizare și Evaluarea Performanței Companiilor Publice, și ministerele, și Tulcea – toate se fac cu o consultare de ofertă inițială. Deci toate sunt concurențiale”, explică, pentru Europa Liberă, directorul firmei și unul dintre acționari, Ioana Mădălina Popescu.
Aceeași firmă s-a ocupat și în 2018 de recrutarea membrilor CA ai TAROM. Atunci, Ministerul Transporturilor i-a plătit 39.000 de lei pentru serviciile de recrutare la TAROM, METROREX și Administrația porturilor maritime.
În 2022, Ministerul Transporturilor a încheiat, prin licitație, un contract-cadru de 480.000 de lei pentru recrutarea membrilor consiliilor de administrație de la societățile din subordine, inclusiv TAROM, cu două firme – Pluri Consultants Romania și Fox Managements Consultants.
În 2023, firma Pluri Consultants Romania a avut cinci angajați, o cifră de afaceri de 916.687 de lei și un profit de 264.825 de lei.
„Este o concurență foarte mare și toate contractele pe care lucrăm noi toate sunt luptate, deci pentru ele luptăm, să le câștigăm alături de ceilalți concurenți de-ai noștri de pe piață. Nu e unul făcut cadou! Nu ne-a făcut cadou nimeni, niciun contract niciodată”, spune Ioana Mădălina Popescu, director Pluri Consultants Romania.
De ce a durat mai bine de un an selecția?
„Procedura de selecție s-a încheiat în august 2023. De atunci și până acum s-au îndeplinit alte proceduri birocratice de confirmare a noilor membri ai consiliului de administrație”, spune pentru Europa Liberă consilierul ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu.
Tarom, tot mai înglodat în datorii
Problemele financiare ale companiei aeriene de stat sunt tot mai grave de la an la an. În 2022, datoriile TAROM ajunseseră la 55 de milioane de euro (274,6 milioane de lei).
Cel mai mult, compania de transport aerian are de plată către Compania de Aeroporturi București în contul chiriei hangarelor – peste 3 milioane de euro (15 milioane de lei), la sfârșitul lui 2022.
Iar dacă la sfârșitul lui 2022 TAROM datora către bugetele de stat puțin peste 16 milioane de euro (81 de milioane de lei), în martie 2024, suma ajunsese la 20 de milioane de euro (peste 102 milioane de lei).
Compania nu a depus, încă, bilanțul pe 2023.
Dar din datele financiare pe primele șase luni din 2023, rezultă că pierderile companiei s-au diminuat față de aceeași perioadă a lui 2022: de la aproape 42 de milioane de euro (208 milioane de lei) la 10 milioane de euro (51 de milioane de lei), iar cifra de afaceri a crescut de la 91 de milioane de euro (455 de milioane de lei) la 111 milioane de euro (555 de milioane de lei).
Pentru a evita falimentul companiei, pe 28 mai 2021, autoritățile române au trimis Comisiei Europene un plan de restructurare în vederea acordării unui ajutor financiar.
La sfârșitul lunii aprilie 2024, Comisia a aprobat planul în valoare de până la 95,3 milioane de euro (473,69 milioane de lei).
Conform acestuia, Adunarea Generală a Acționarilor TAROM a luat, în februarie 2024, două decizii importante:
transformarea activității de reparații și întreținere a aeronavelor într-o afacere profitabilă – ceea ce s-ar putea face inclusiv prin divizarea companiei și transformarea actualei Direcții Tehnice într-o companie separată. Propunerea ar avea nevoie de mulți pași până la punerea în practică.
TAROM va garanta datoriile pe care le are la Compania Aeroporturi București (CNAB) cu banii obținuți din vânzarea sloturilor de pe Heathrow.
Ceea ce se va întâmpla în curând.
În ultimii ani au dispărut deja din destinațiile companiei naționale: Barcelona, Alicante, Valencia, Hamburg, Stockholm, Erevan, Tbilisi.
Planul de restructurare TAROM, depus inițial la Comisia Europeană
Costul total al restructurării este evaluat la 408,4 de milione de euro si cuprinde o serie de măsuri:
reînnoirea flotei – 286,9 de milioane de euro;
optimizare comercială – 6,5 de milioane de euro – vizează, in principal optimizarea rutelor – începând cu anul 2020, 31 de destinatii se operează cu un număr redus de zboruri și 10 rute se închid;
menținerea business-ului de companie de linie cu zboruri regulate, în condițiile în care va fi eliminat din prețul biletelor bagajul si catering-ul, care vor fi comercializate separat;
renegocierea contractelor cu furnizorii;
închiderea de agenții neprofitabile – vor râmâne doar 6 agenții interne (de la 16) si 2 agenții internaționale (de la 14);
măsuri de eficiență organizațională – 5,5 de milioane de euro – constând, în principal, în reducerea numărului de personal cu aproximativ 400 de persoane (de la 1.537, la 1.137 persoane), respectiv optimizarea Directiei Tehnice a TAROM;
măsuri de optimizare a costurilor – 2,8 de milioane de euro – constând în reducerea consumului de combustibil și a costurilor de handling, precum și în măsuri legate de relocarea angajaților și închirierea actualului sediu pentru generarea de venituri;
acoperirea deficitului de numerar – 66,1 de milioane de euro;
ajutorul de salvare, transformat în ajutor de restructurare – 40,6 milioane de euro.
Din costul total al restructurerii, 217,7 de milioane de euro (53% din costul total) reprezintă aportul propriu al TAROM la finanțarea măsurilor de restructurare și constă în:
vânzari de active, în speță aeronave (ATR, B 737-300, A318, B 737-700), evaluate la 51,8 de milioane de Euro;
darea în plată a unor participații, în contul unor datorii către Compania Națională Aeroporturi București, evaluate la 15 milioane de euro;
obținerea unui leasing financiar pentru finanțarea achizitiei aeronavelor BMAX, în cuantum de 150,9 de milioane de euro;
Ajutorul de stat ce se intenționează a se acorda este de 190,7 de milioane de euro si reprezintă:
40,6 de milioane de euro – ajutorul de salvare, la care se adaugă dobânda aferentă;
57,2 de milioane de euro – subvenții;
92,9 de milioane de euro – majorare de capital, prin care se acoperă plățile în avans pentru aeronavele B 737 – MAX.
Durata de implementare a planului de restructurare este de cinci ani, respectiv 2020-2025.
Sursa: EUROPA LIBERĂ / Rador Radio România /.