Eugen Radulescu, BNR/ Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, consideră că piața criptomonedelor este o modalitate de a obține bani de la alții fără a munci. Rădulescu a scris pe blogul Opinii BNR de ce consideră că în lumea reală nu pot fi folosite criptomonede pentru investiții și nu produce absolut nimic, ci doar vinde iluzia bogăției. “Maeștrii păpușari care au manevrat toată afacerea (nu știm deloc cine sunt aceștia, dar jucătorii de pe piață nu par să se sinchisească de asta, așa cum nu le pasă de multe alte lucruri rele în legătură cu crypto) au reușit să obțină din partea US Securities and Exchange Commission (SEC) aprobarea ca un număr de ETF-uri (US-listed exchange-traded funds) să urmărească bitcoin.”, consideră Eugen Rădulescu.
“Ușor cu pianul pe scări. Toate sunt bune și frumoase în legătură cu crypto, cu o singură rezervă: nu sunt monede. Banii au câteva caracteristici absolut esențiale, care îi definesc. Crypto nu au niciuna din aceste caracteristici. În primul rând, banii sunt un etalon al valorii. Adică, toate bunurile își exprimă valoarea în bani. Știm câți dolari sau câți lei costă o pâine, o sticlă de lapte, un litru de benzină și așa mai departe. Niciun bun nu are prețul exprimat în crypto. Și nici nu poate avea. Este interesant că referința pentru orice crypto nu este o marfă de la bursă sau un coș din mai multe mărfuri: referința este mult hulitul dolar – știți, cel emis “discreționar” de autoritățile statelor și care trebuie să dispară, pentru a-i lua locul crypto. Ceea ce arată că scriptul pentru creduli e una, dar realitatea din piață este cu totul alta; referința pentru crypto este tot moneda aia emisă discreționar de state.
În al doilea rând, banii sunt recunoscuți de toată lumea ca mijloc de plată. Dacă în România ai lei, poți să cumperi orice; dacă ai dolari sau euro, mergi la orice casă de schimb valutar și obții lei, la un curs foarte aproape de cel de la BNR, adică, practic, fără cost de tranzacționare. Dacă ai crypto, nu poți cumpăra nimic, nicăieri. Trebuie să găsești o formă de a schimba în lei; asta este mai simplu azi decât era acum câțiva ani, cred că sunt mai multe mari orașe unde există chiar automate unde poți vinde/cumpăra crypto și există intermediari care oferă servicii electronice de schimb între crypto și bani utilizabili; doar că trebuie să știi unde sunt acestea și trebuie să nu ai ghinionul să faci tranzacția fix în secunda în care cursul este mai prost pentru tine. Săptămâna trecută, cursul bitcoin, cel mai cunoscut crypto, a pierdut 4% în 20 de minute; între 13 și 19 martie btc a pierdut peste 15% din valoarea de piață. Cu asemenea mișcări, mai bine nu te gândești să cumperi ceva vânzând crypto, că poți lua o țeapă mare. Asta, desigur, dacă nu ne gândim și că ai putea fi silit să parcurgi câteva sute de km pentru a face un schimb din btc în lei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În al treilea rând, banii sunt un instrument de economisire. “Un dolar este egal cu un dolar” spun cu mândrie americanii, iar valuta lor continuă să fie cea mai folosită în tranzacții internaționale, deși s-a confruntat și cu inflație, și cu alte probleme. Economisirea în dolari rămâne, de multe decenii, cea mai utilizată formă de păstrare a valorii. Crypto sunt atât de instabile, nu doar pe termen lung, ci și de la o oră la alta, că ar fi absolut caraghios să îl considere cineva instrument de economisire. Când bitcoin (btc) a coborât de la 68.000 dolari la vreo 15.000, toți cei care au cumpărat mai scump au luat o pierdere majoră, dacă au vândut btc. Iar sfatul de a ține btc până ajunge 100.000 sau 200.000 de dolari nu îl face, de fapt, instrument de economisire, ci doar de ținut banii prizonieri, pe termen nedefinit, și fără ca cineva să poată garanta că prețul btc va ajunge vreodată la nivelul sperat. Asta ca să nu mai vorbim de costul de oportunitate: cât timp ai banii prizonieri și te rogi să vină prostul mai mare, poți pierde oportunități de afaceri adevărate, care chiar aduc profit.”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.
El a mai arătat și de ce investițiile nu pot fi făcute cu criptomonede: “Crypto nu au niciun fel de profit pentru că nu pot fi folosite pentru investiții în lumea reală. Tot câștigul cu care se tot laudă unii și alții vine strict din pierderea altora. Niciun dividend, nicio dobândă, nimic! Sigur, fiind o lume virtuală atât de mare, mirajul câștigului fără muncă îi îndeamnă pe mulți să lase deoparte rațiunea și să “investească” în crypto. Toate prospectele spun doar că “valoarea” va crește, pentru că emisiunea de crypto este strict limitată, iar cererea tot mai mare va împinge prețul în sus, până la cer.
Desigur că există o doză de profeție care se auto-îndeplinește: este suficient ca majoritatea jucătorilor să creadă că prețul crypto va crește pentru ca cererea să crească și ea, ceea ce într-adevăr împinge prețul în sus. Se poate intra, pentru o vreme, într-o spirală – tot mai mulți sunt atrași în joc pentru că “valoarea” crypto crește, deci se și văd câștigând mulți-mulți bani, fără să facă nimic. Ăsta este raiul pe pământ, nu?
Nu. Întrucât crypto nu produce absolut nimic, câștigurile vin atât timp cât sunt mai mulți jucători sau jucătorii existenți cumpără mai multe crypto, la prețuri tot mai mari. Și chiar dacă piața este chiar mondială și oricine are un calculator, un cont bancar și o legătură la internet poate fi un investitor, tot vine ziua în care nu mai sunt resurse pentru a crește jocul cu crypto. Sau, pur și simplu, unii deținători de active crypto foarte mari au nevoie nu de iluzia bogăției, ci chiar de bani adevărați, pentru plăți în lumea reală care nu pot fi amânate. Atunci, vin în piață cu sume mari de crypto la vânzare – ceea ce inevitabil duce la scăderea prețului. Ce se întâmplă atunci? Am văzut ce, pe piața celui mai lichid crypto – btc. Prețul s-a dus în bot, de la 68.000, la vreo 16.000 de dolari. Dar maeștrii păpușari care au manevrat toată afacerea (nu știm deloc cine sunt aceștia, dar jucătorii de pe piață nu par să se sinchisească de asta, așa cum nu le pasă de multe alte lucruri rele în legătură cu crypto) au reușit să obțină din partea US Securities and Exchange Commission (SEC) aprobarea ca un număr de ETF-uri (US-listed exchange-traded funds) să urmărească bitcoin.
Trebuie spus aici că SEC a respins ETF-urile bitcoin spot pentru mai mult de un deceniu, sperând să protejeze investitorii de manipularea pieței. Dar, în final, a fost forțată să le aprobe în februarie 2024, după ce Grayscale Investments a câștigat o contestație în instanță, unde o curte federală de apel a decis că SEC nu și-a detaliat suficient raționamentul pentru respingerea produselor. A urmat o adevărată frenezie pe piață (care pornise înainte de decizia curții de apel, în anticiparea rezultatului favorabil), astfel că prețul btc a urcat la peste 70.000 dolari, depășind astfel vârful din noiembrie 2021.
Multe interese, foarte mulți bani în joc, decizia justiției anticipată de piață fiind exact ce își doreau toate părțile la acest joc, cu anvergură mondială. Iar aici se adăugă, evident, cele două ingrediente care au făcut posibilă de la bun început această avalanșă: speranța că se poate obține bogăție din nimic și lăcomia omenească. Întrucât se bazează exclusiv pe iluzia de îmbogățire din nimic a oamenilor, ca și pe o adevărată falie între generații, jocul ar putea să continue mult și bine, cu condiția să imagineze “cârlige” noi, pentru a atrage și alți jucători. Doar că va veni ziua în care bazinul de entuziaști se va epuiza, iar jocul se va sufoca. Când se va întampla asta? Nu știu. Știu însă un lucru: bogăția nu apare din nimic. Soluția durabilă pentru a accede la ea a fost, este și va fi una singură: munca.”, concluzionează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.
Pe de altă parte, românii înregistraţi pe platformele de criptoactive sunt de două-trei ori mai mulţi decât cei 178.000 de investitori consemnaţi pe Bursa de Valori Bucureşti, a afirmat recent preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu.
„Nu există date cu acurateţe maximă, dar există date estimative că românii înregistraţi pe platformele de criptoactive sunt de două-trei ori mai mulţi decât cei 178.000 de investitori consemnaţi pe Bursa de Valori Bucureşti. Acest fenomen este înregistrat şi în alte ţări. Aveam discuţii cu omologii mei din Franţa, din Marea Britanie şi numărul celor care sunt activi – şi prin ‘activi’ mă refer la cei care tranzacţionează o dată la 15 zile sau lunar, excede cu mult numărul celor care sunt activi şi tranzacţionează pe platformele tradiţionale bursiere”, a menţionat Petrescu,
Potrivit directorului general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti, Adrian Victor Vevera, din estimări, sunt câteva milioane de conturi pe platformele de criptoactive.
„Din estimările noastre, sunt câteva milioane de conturi. Multe sunt conturi ale celor care au tranzacţionat o dată sau de două ori şi s-au oprit. Sunt şi câteva milioane de conturi ale investitorilor care au din zona aceasta un business. Din 2014 până acum s-au tranzacţionat miliarde de dolari în zona asta”, a precizat Vevera.
În opinia sa, pe această piaţă este mare nevoie de reglementări.