Grupul bancar austriac Erste, proprietarul BCR, și-a îmbunătățit considerabil prognoza de creștere economică pentru România, estimând un avans de 5,1% în 2022, față de prognoza anterioară de 2,8%, însă a revizuit în jos prognoza de creștere pentru anul viitor.
Modificarea vine după ce Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, miercuri, că economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru al acestui an, în principal datorită consumului, pe minus fiind însă industria.
„Profilul de creștere trimestrială este în concordanță cu estimarea rapidă publicată la 17 mai, dar se abate de la comunicatele anterioare privind PIB-ul din cauza unei modificări a modelului utilizat de INS pentru ajustarea sezonieră a datelor. Prin urmare, revizuirea noastră a creșterii PIB-ului real este semnificativă. Revizuim în sus prognoza noastră de creștere economică de la 2,8% la 5,1% în 2022. Creșterea economică de anul viitor ar putea încetini la 4,0% față de estimarea noastră anterioară de 5,7%”, arată analiștii Erste, într-un raport publicat miercuri.
Erste arată de asemenea că, pe partea de ofertă, PIB-ul real a fost susținut de comerț și servicii, care au adăugat 5,9 puncte procentuale la rata de creștere anuală de +6,5% an/an. Construcțiile au avut o mică contribuție pozitivă de 0,2 pp, industria a scăzut cu 0,1 pp, iar impozitele nete au adăugat 0,4 pp. Contribuția agriculturii a fost zero.
În ceea ce privește cererea, consumul gospodăriilor a fost un contribuitor cheie la rata de creștere de 6,5% an/an cu 4,5 pp, urmat de consumul guvernamental (1,5 pp), formarea brută de capital fix (0,3 pp) și variația stocurilor (0,2 pp). Contribuția exporturilor nete a fost zero.
„Dacă ne uităm la povestea din partea ofertei a creșterii de 5,2% pe trimestru/trimestru, comerțul și serviciile au adăugat 1,6 pp, sectorul construcțiilor 0,4 pp, agricultura 0,3 pp, industria -0,2 pp și impozitele nete -0,2 pp. Discrepanța statistică a fost mare, de 3,4 pp. În ceea ce privește cererea, creșterea secvențială de 5,2% trimestrial/trimestrial este umbrită de contribuția ridicată obișnuită a stocurilor și de discrepanța statistică de 6,7 pp. Formarea brută de capital fix a adăugat 1,3 pp, consumul gospodăriilor 1,0 pp, exporturile nete -1,3 pp și consumul guvernamental -2,5 pp”, arată analiștii Erste.
Deflatorul PIB a fost de 12,1% an/an în primul trimestru din 2022, după o creștere pe care analiștii o numesc „uluitoare” a prețurilor din industrie, de 66,6%. Prețurile pentru importurile de bunuri au crescut cu 22,2% an/an, ceea ce sugerează că deteriorarea deficitului C/A se explică în mare parte prin prețurile externe mai mari la energie, arată banca.