Sursa foto: Facebook/CE Oltenia
Repornirea reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă și producția mare de energie hidro au făcut ca energia produsă în termocentralele pe cărbune să nu mai aibă loc aproape deloc în piață.
Azi, 19 iunie, toată energia din cărbune produsă este de 600 MWh, o valoare istoric redusă, reprezentând nici 10% din totalul surselor de energie. Se poate vedea din diagrama consumului interactiv a Transelectrica că banda cărbunelui – de culoare neagră – este liniară, în jurul valorii de 600 de MWh.
Săptămâna trecută, când Unitatea 2 Cernavodă era încă în revizie (oprită în luna mai), cărbunele reușea să facă 800-900, chiar 1.000 de MW. Acum, după cum se poate vedea, energia hidro este multă, ajungând și la 4.000 MWh. În plus, bate și vântul, așa că este și producție mare de energie eoliană. Toate aceste energii, hidro, eoliană și nucleară au prioritare în piață. Primele două pentru că sunt cele mai ieftine, deci competitive, iar Nuclearelectrica produce bandă, 24 de ore din 24, și trebuie preluată automat în sistem, fiind infrastructură critică.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Prin urmare, toți acești factori fac cărbunele irelevant în piața de energie, cu atât mai mult cu cât, fiind mare poluator, trebuie să cumpere și certificate de emisie CO2, care sunt la valori istoric ridicate, asta dacă vrea să coninute să funcționeze (Guvernul alocă bani de la buget pentru acoperirea parțială a acestor costuri – n.r.). Mai mult, cu prognoza hidrologică care arată că, toată vara, Dunărea și râurile interioare vor avea devite mari, care se traduce în hidraulicitate mare pentru Hidroelectrica, soarta Complexului Energetic Oltenia pare pecetluită.
Economedia.ro a relatat deja despre problemele pe care Complexul Oltenia le ar. Acum însă, ele s-au accentuat, pentru că CEO nu mai poate produce nici măcar 8-900 MWh.
„Situația este dramatică. La aceste valori de producție, CEO clar nu-și poate acoperi cash flow-ul. Nu doar cu livrările pe contracte bilaterale, și deloc în piață. Înțeleg că sunt probleme și la aprovizionarea cu cărbune. Noroc că, deocamdată, Transelectrica le mai cumpără servii de sistem, dar cât poate dura asta? Nu cred că mai pot rezista prea mult așa, cu producția asta și cu personalul la care să plătească salariile(11.000 de angajați – n.r.), plus costurile de mentenanță, plus taxe de plătit. Probabil că intrarea sub protecția insolvenței, ca datoriile către buget să fie supendate la plată, este aproape. O lună, maxim două luni”, spune o sursă apropiată situației.
Potrivit acestei surse, CEO se comportă deja ca și cum ar fi în insolvență, cel puțin în ceea ce privește termenele de plată. Spre deosebire de normalul de plată la 30 de zile, CEO a impus în lucrul cu terții un termen de 90 de zile, acesta fiind standardul din isnolvență. Însă, când nici acest termen nu va putea fi respectat, pentru că nu intră bani suficienți în conturi din vânzarea de energie, atunci nu va exista decât o singură soluție pentru continuarea activității.
„Când producția va scădea către 500 MWh și va rămâne acolo, să știți că insolvența este după colț”, mai spune sursa.
Producția totală de energie a țării, azi, este de aproape 8.000 MWh, la un consum de 6.200 – 6.500 MWh, România fiind net exportator, în nota acestui întreg an 2023.
CEO (Complexul Energetic Oltenia) este cel mai important subiect din planul de decarbonare al economiei românești, depus la Bruxelles, și de care sunt legate plata tranșelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va trebui, până la urmă, să-și închidă cu totul turbinele generatoare de energie pe bază de cărbune, în câțiva ani. Guvernul a schimbat, în decembrie, legislația decarbonării sectorul energetic, adoptată inițial în vara lui 2022, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferentă lui 2022, în valoare de 2,8 miliarde euro.
Principalul efect este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani nu vor mai putea fi trecute în așa-numita „rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte. Planul de restructurare și decarbonare al Complexului, aprobat de Comisia Europeană, prevede că, până la jumătatea lui 2026, trebuie să devină operaționale noile centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, cu capacitate totală de 1.325 MW, adică producția pe cărbune trebuie stopată. Sectorul cărbunelui este, în teorie, primul din producția de energie, din punct de vedere al capacității instalate, peste hidroenergie. Sunt peste 7.000 de MW instalați și funcționali în termocentrale pe cărbune, dar, în realitate, funcționează constant circa 1.000 de MW, din pricina costurilor, cu precădere cele de mediu, și stării tehnice a instalațiilor.
CEO are în prezent 11.000 de salariați.