Sursa foto: Pexels
Cei mai bogați 1% dintre oameni sunt responsabili pentru mai multe emisii de carbon decât cei mai săraci 66%, arată cel mai cuprinzător studiu privind inegalitatea climatică la nivel mondial, scrie The Guardian.
Potrivit acestui studiu, acest grup de elită, format din 77 de milioane de persoane, inclusiv miliardari, milionari și cei cu un salariu de peste 140.000 de dolari pe an, a fost responsabil pentru 16% din toate emisiile de CO2 în 2019 – suficient pentru a provoca peste un milion de decese în exces din cauza căldurii.
În ultimele șase luni, The Guardian a lucrat în exclusivitate cu Oxfam, Institutul de Mediu din Stockholm și alți experți pentru a realiza o investigație specială, The Great Carbon Divide. Aceasta explorează cauzele și consecințele inegalității emisiilor de carbon și impactul disproporționat al persoanelor super-bogate, care au fost denumite “elita poluatorilor”. Justiția climatică va fi un punct important pe ordinea de zi a summitului Cop28 al ONU privind clima, care va avea loc luna aceasta în Emiratele Arabe Unite.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Raportul Oxfam arată că, în timp ce cei mai bogați 1% tind să trăiască în condiții de izolare climatică, cu aer condiționat, emisiile lor – 5,9 miliarde de tone de CO2 în 2019 – sunt responsabile de suferințe imense.
Folosind o formulă de “cost al mortalității” – utilizată, printre altele, de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA – de 226 de decese în exces la nivel mondial pentru fiecare milion de tone de carbon, raportul calculează că numai emisiile generate de acești 1% ar fi suficiente pentru a provoca moartea din cauza căldurii a 1,3 milioane de persoane în următoarele decenii.
În perioada 1990-2019, emisiile cumulate ale celor 1% au fost echivalente cu distrugerea recoltelor de porumb din UE, de grâu din SUA, de orez din Bangladesh și de soia din China de anul trecut.
Potrivit cercetării, suferința se răsfrânge în mod disproporționat asupra persoanelor care trăiesc în sărăcie, a comunităților etnice marginalizate, a migranților și a femeilor și fetelor care trăiesc și muncesc în condiții meteorologice extreme. Aceste grupuri au mai puține șanse de a avea economii, asigurări sau protecție socială, ceea ce le expune la un risc mai mare din punct de vedere economic, dar și fizic, în caz de inundații, secetă, valuri de căldură și incendii de pădure. Potrivit ONU, țările în curs de dezvoltare contabilizează 91% dintre decesele cauzate de fenomenele meteorologice extreme.
“Super-bogații jefuiesc și poluează planeta până la distrugere, iar cei care își permit cel mai puțin sunt cei care plătesc cel mai scump preț”, a declarat Chiara Liguori, consilier principal pentru politici de justiție climatică la Oxfam. Crizele gemene ale climei și inegalității “se alimentează reciproc”, a spus ea.
Decalajul de bogăție dintre națiuni explică doar parțial această disparitate. Raportul arată că, în 2019 – cel mai recent an pentru care există date complete – țările cu venituri ridicate (majoritatea din nordul lumii) au fost responsabile pentru 40% din emisiile globale de CO2 bazate pe consum, în timp ce contribuția țărilor cu venituri mici (majoritatea din sudul lumii) a fost de 0,4%, o contribuție neglijabilă. Africa, unde locuiește aproximativ una din șase persoane din populația mondială, a fost responsabilă pentru doar 4% din emisii.
O problemă mai puțin discutată, dar în creștere mai rapidă, este inegalitatea în interiorul țărilor. Miliardarii sunt în continuare în majoritate albă, de sex masculin și cu sediul în SUA și Europa, dar membrii acestei clase influente de super-bogați pot fi găsiți din ce în ce mai des în alte părți ale lumii. Milionarii sunt și mai dispersați.
Acțiunile corporative ale multor super-bogați sunt extrem de poluante. Potrivit raportului, această elită deține, de asemenea, o putere politică enormă și în creștere prin faptul că deține organizații media și rețele sociale, angajează agenții de publicitate și de relații publice și lobby-iști și se întâlnește cu politicieni de rang înalt, care sunt, de asemenea, adesea membri ai celor mai bogați 1%.
În SUA, de exemplu, unul din patru membri ai Congresului ar deține acțiuni în companii producătoare de combustibili fosili, cu o valoare totală cuprinsă între 33 și 93 de milioane de dolari. Raportul afirmă că acest lucru ajută la explicarea motivelor pentru care emisiile globale continuă să crească și pentru care guvernele din nordul lumii au oferit 1,8 miliarde de dolari pentru a subvenționa industria combustibililor fosili în 2020, contrar promisiunilor lor internaționale de a elimina treptat emisiile de carbon.
Oxfam solicită impozite mari pe averi pentru cei super-bogați și impozite excepționale pentru companiile producătoare de combustibili fosili pentru a-i sprijini pe cei mai afectați, pentru a reduce inegalitatea și pentru a finanța tranziția către energia regenerabilă. Potrivit organizației, o taxă de 60% pe veniturile celor mai bogați 1% ar aduce 6,4 miliarde de dolari pe an și ar putea reduce emisiile cu 695 de milioane de tone, ceea ce reprezintă mai mult decât amprenta ecologică a Regatului Unit în 2019.