Sursa imagine: COVID Impact Monitor
România se situează pe primul loc printre țările UE în clasamentul “indicilor de normalitate” dezvoltat de specialiștii de la revista britanică ,,The Economist” și analizat de economiștii de la Universitatea Babeș-Bolyai. Acest indice măsoară gradul în care viața socio- economică reușește să revină la un nivel pre-pandemie, iar România a atins în luna iulie 2021 un nivel de 81,17%. Asta în ciuda faptului că în ceea ce privește lupta cu pandemia suntem încă jos: în coada clasamentului ratelor de vaccinare, alături de Bulgaria, ceea ce ne face foarte vulnerabili în fața unui posibil nou val epidemic. Economiștii consideră că se impune o relaxare mai graduală și precaută pentru a putea ține sub control un nou val posibil al pandemiei.
Economiștii de la UBB au analizat acest indice și l-au introdus pe platforma care monitorizează pandemia și efectele ei în România. Aceștia atrag atenția că o revenire a activităților socio-economice din România la nivelul pre-pandemie reprezintă un semn pozitiv din perspectiva performanței economice a țării, dar poate fi și un semnal de îngrijorare dintr-o perspectiva epidemiologică, având în vedere mai ales această rată de vaccinare scăzută în Romania.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ce e indicele de normalitate
La 500 de zile de la apariția primului caz de coronavirus în România (10 iulie), Școala de Științe Sociale a UBB, prin intermediul unei echipe de șase cercetatori ai Facultății de Știinte Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB FSEGA), au analizat datele aferente indicelui de normalitate dezvoltat de specialiștii de la revista britanica ,,The Economist” care măsoara gradul în care viața socio economică reușește să revină la un nivel pre-pandemie. Indicele este măsurat pe o scara de 0%-100%, valoarea de 100% reprezentând nivelul aferent perioadei de dinaintea pandemiei. Conform celor mai recente date publicate, România a atins în luna iulie 2021 un nivel de 81,17%, valoare cu care se situează pe primul loc printre țările UE participante la acest studiu, respectiv în top10 la nivel mondial (locul 8 in data de 9 iulie 2021).
Indicele de normalitate dezvoltat de specialiștii de la ,,The Economist” monitorizează schimbarea comportamentului actorilor socio-economici ca urmare a pandemiei de coronavirus, fiind compus din opt indicatori care pot fi grupați în trei categorii, explică reprezentanții UBB. Prima categorie se referă la transport și călătorii: (1) gradul de utilizare a transportului public în orașe mari, (2) traficul general în aceste orașe, respectiv (3) numarul zborurilor domestice și internaționale. A doua categorie măsoară nivelul activităților de recreere și divertisment: (4) timpul petrecut în afara locuinței, (5) veniturile realizate de cinematografe și (6) participarea publicului la evenimente sportive. Ultima categorie se referă la activități comerciale și locuri de muncă: (7) vizita populației în magazine și (8) rata de ocupare a spațiilor de birouri. Indicele este calculat pentru cele mai mari 50 de economii din lume, printre care și România, acoperind astfel 90% din PIB-ul global, respectiv 76% din populatia lumii.
În privința componentelor indicelui, analizele din cadrul acestui proiect arată că, în comparație cu celelalte țări, România stă cel mai bine la categoria timpului petrecut în afara locuinței (104,6%, locul 2 la nivel global), respectiv în categoria cinema (101,0%, locul 2 la nivel global) – asta înseamnă că, la aceste categorii, activitatea populației nu numai ca a revenit la, dar a și depășit nivelul pre-pandemie. La categoriile Trafic și Transport public suntem la aproape 80%, rata de ocupare a birourilor este de 76%, iar nivelul zborurilor cu avionul e de aproximativ 64%.
Semnalele de alarmă
Răzvan Mustață, Decanul Facultății de Știinte Economice și Gestiunea Afacerilor a lTRR, spune că cea mai recentă componentă a proiectului de cercetare monitorizează modul în care viața de zi cu zi se întoarce la sau se îndepărteaza de nivelul obișnuit în perioada premergătoare pandemiei. “Cu acest instrument dorim să venim în sprijinul autoritățlor, oferind o sursă credibilă de informații privind evoluția comportamentului populației, respectiv un instrument cu care se pot realiza analize comparative a nivelului de relaxare a vieții socio-economice în România comparativ cu alte țări ale lumii “, a menționat decanul.
Acesta îndeamnă la rezervă în interpretarea rezultatelor.
“Rezultatele actuale pentru România aferente indicelui de normalitate ne arată o stare de fapt pe care trebuie să o privim cu rezervă. Dacă am fi avut un nivel ridicat de vaccinare la acest moment am fi putut discuta despre o realitate foarte bună. În condițiile actuale, considerăm că este extrem de importantă asigurarea stabilității, respectiv limitarea fluctuațiilor privind măsurile de relaxare. Pe de altă parte, revenirea dinamică a activităților socio-economice din România la nivelul pre-pandemie reprezintă un semn pozitiv pentru performanța economică a țării, dar luând în considerare și perspectiva epidemiologică se impune o relaxare mai graduală și precaută pentru a putea ține sub control un nou val posibil al pandemiei. De asemenea, considerăm că este imperativ ca autoritățile să dinamizeze campania de vaccinare pentru a putea susține această revenire la o stare de normalitate. Mai mult de atât, revenirea la normalitate trebuie acompaniată de obținerea cât mai rapidă a fondurilor UE prin Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv de utilizarea inteligentă a acestora, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă pe termen lung”, menționează decanul.
“Relaxarea vieții sociale și revigorarea activității populației peste media celorlalte țări din UE reprezintă un semn îmbucurător din punct de vedere economic, pentru că această apropiere de “normalitate” reprezintă implicit o creștere a activității economice și a cifrei de afaceri a agenților economici din România – o revigorare mult așteptată de multe companii după scăderea economică din anul precedent. Pe de altă parte însă, luând în considerare rata de vaccinare relativ mai scăzută în România față de alte țări, respectiv răspândirea la nivel global a noilor variante de coronavirus, o astfel de intensificare a activităților socio-economice poate crea un context propice pentru o răspândire mai rapidă a virusului în cadru unui nou val al pandemiei”, spune și coordonatorul proiectului de cercetare, prodecanul FSEGA, Szász Levente.
În coada clasamentului vaccinării
În luna iulie, ritmul de vaccinare scade în continuare, arată datele COVID-19 Economic Impact Monitor, platformă lansată de economiștii de la UBB. Mai precis, numărul mediu zilnic al persoanelor care se vaccinează cu prima doză e cu 77% mai scăzut decât în luna aprilie. Asta deși specialiștii în Sănătate Publică au arătat în repetate rânduri că vaccinarea e cea mai eficientă și sigură metodă de a învinge pandemia.
Potrivit unui raport publicat în 14 iulie, România a ajuns la un procent de numai 29,7% de persoane vaccinate cu ambele doze. În Uniunea Europeană (plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia), numai Bulgaria are un procent mai scăzut de atât (15,6%). Majoritatea țărilor europene au vaccinat între 60 și 90% din populația adultă cel puțin cu prima doză, în timp ce România rămâne la mare distanță, cu doar 30% din adulți vaccinați, potrivit datelor la zi centralizate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).
Eonomiștii de la UBB monitorizează efectele pandemiei
Evoluția în timp, precum și componentele indicelui de normalitate pot fi consultate pe pagina web, analizele fiind realizate ca partea proiectului de cercetare denumit COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. Proiectul monitorizează în timp real evoluția pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind și previziuni pe termen scurt și mediu privind pandemia și performanța economică a României.
Proiectul de cercetare este coordonat de Szasz Levente (profesor, UBB FSEGA), iar membrii echipei sunt Balint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csala Denes (Lancasler Universily, cadru didactic asocial UBB FSEGA), Csiki Ott6 (doctorand UBB FSEGA), Nagy Balint Zsolt (conferentiar UBB FSEGA), respectiv Racz Bela-Gergely (lector UBB FSEGA).