sursa foto: Pexels
Banca Centrală Europeană va fi una dintre ultimele mari bănci centrale care va majora dobânda după pandemia de COVID-19, conform unui sondaj realizat de Reuters în perioada 18-21 octombrie în rândul economiştilor, care spun că riscul este ca majorarea dobânzii să vină mai devreme decât previziunea lor actuală – 2024.
Deşi BCE a informat recent că avansul inflaţiei va fi tranzitoriu şi a indicat clar că nu va exista o înăsprire a politicii monetare până când inflaţia nu atinge ţinta de aproximativ 2%, pieţele financiare se aşteaptă la o majorare a dobânzii spre sfârşitul anului viitor.
Mare parte din ultimul deceniu, BCE s-a confruntat cu o creştere modestă a preţurilor în zona euro, însă în ultimele luni inflaţia a crescut accelerat pentru ca în luna septembrie să ajungă la 3,4%, cu mult peste ţinta de 2% avută în vedere de BCE.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Estimarea noastră de bază este că BCE nu va modifica politica monetară până în 2024, pe baza evaluării că inflaţia este într-adevăr tranzitorie. Dar în eventualitatea sporirii incertitudinilor privind inflaţia, există riscul ca majorarea dobânzii să aibă loc mai curând”, a apreciat Bas van Geffen, analist la Rabobank.
Economiştii nu se aşteaptă la o majorare a dobânzii până la finalul lui 2023, ci la o creştere în 2024, dar aproape 90% din economiştii care au răspuns unei întrebări suplimentare, adică 35 din 40, spun că riscul este ca majorarea dobânzii să vină mai devreme decât se estima.
“Deşi pandemia este acum mai mult sau mai puţin sub control, alte efecte negative încetinesc ritmul redresării zonei euro: perturbările din lanţurile de aprovizionare nu au dispărut, iar preţurile ridicate ale energiei afectează de asemenea creşterea”, susţine Peter Vanden Houte, economist şef la ING.
Luna trecută, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că Banca Centrală Europeană se pregăteşte să facă faţă perspectivei ca inflaţia să depăşească ţinta deja majorată a BCE, deschizând calea pentru oprirea programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) în martie.
BCE, care intenţiona în decembrie să ia o decizie privind viitorul PEPP, se aşteaptă la atenuarea inflaţiei în 2022-2023, după creşterea din acest an, în urma redresării economiei în urma pandemiei.
Dar conversaţiile cu membri ai Consiliului guvernatorilor, sub protecţia anonimatului, au arătat că mulţi dintre ei, dacă nu majoritatea, susţin că noile previziuni privind inflaţia în zona euro (2,2% în 2021, 1,7% în 2022 şi 1,5% în 2023) sunt prea scăzute.
Perturbările din lanţurile de aprovizionare, care durează mai mult decât se estima, deficitul de angajaţi, banii investiţi în economie de persoanele private şi măsurile de stimulare ale BCE ar putea duce la creşterea inflaţiei.
Un nivel mai ridicat al inflaţiei ar putea determina BCE să oprească programul achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie conform programului, în martie 2022, deşi dezbaterea e abia la început.
Unii oficiali ai BCE ar prefera majorarea programului de achiziţionare de active (asset purchase programme – APP), de exemplu la 40 miliarde de euro pe lună, faţă de 20 miliarde de euro pe lună în prezent.
“Credem că majorarea inflaţiei este în mare parte tranzitorie”, susţin sursele.
La şedinţa din 9 septembrie, Banca Centrală Europeană a decis să menţină nemodificată dobânda de politica monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie, dar a anunţat că va încetini în trimestrul patru din 2021 ritmul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), care a ajutat la păstrarea costurilor de împrumut scăzute pentru guverne şi afaceri.