Sursa foto: FCC
Bulgaria și România încep concomitent studii de fezabilitate în cinci poziții de pe ambele maluri ale Dunării pentru a construi noi poduri, a anunțat Ministerul Transporturilor de la Sofia, după întâlnirea de la București a Grupului de lucru bulgaro-român pentru conectivitate, aflat sub egida celor doi premieri, scrie 24Chasa, citată de Rador.
Din partea Bulgariei, delegația este condusă de ministrul transporturilor, Nikolai Săbev, iar din partea română – de Sorin Grindeanu, viceprim-ministru și ministru al transporturilor și infrastructurii. Delegația bulgară a fost însoțită de ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Bulgaria la București, Excelența Sa Radko Vlaikov.
Un participant la întâlnire a spus că studiile de fezabilitate simultane pentru cele cinci poduri reprezintă o reușită, după ce atâția ani s-au auzit doar vorbe.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Partea bulgară s-a angajat să dragheze Dunărea, ceea ce este o prioritate pentru români.
„Partea bulgară va răspunde în mod adecvat la acest lucru, iar din 20 iunie Agenția Executivă pentru Studierea și Întreținerea Fluviului Dunărea va începe dragarea fluviului cu fonduri proprii, iar în decurs de o săptămână va anunța o licitație publică pentru activități de dragare”, a spus Săbev.
Ministrul Săbev a declarat că pentru adâncirea Dunării au fost asigurate fonduri în valoare de 15 milioane de leva. „Documentația a fost întocmită și a fost deja trimisă la Agenția pentru Achiziții Publice pentru control prealabil, iar fondurile au fost repartizate pentru o perioadă de 3 ani”, a mai explicat acesta.
În ceea ce privește proiectul comun Fast Danube, Săbev și Grindeanu au convenit ca, până la sfârșitul anului 2022, un grup de lucru comun să pregătească un proiect mixt de finanțarea din partea Comisiei Europene a măsurilor inginerești planificate pe fluviu.
Ministrul Săbev l-a informat pe omologul său român că Bulgaria este pe deplin pregătită pentru inaugurarea liniei de feribot Ruse-Giurgiu și a sugerat ca la Ruse să fie efectuat un control comun de frontieră, în timp ce la Giurgiu se creează condițiile necesare pentru aceasta.
Vicepremierul Grindeanu s-a angajat să coopereze cu autoritățile locale pentru a accelera activitățile de la Giurgiu.
Partea bulgară intenționează să înceapă lucrări de reparație pe partea sa la Podul Dunării I, în luna iulie, ceea ce din punctul de vedere al delegației României ar putea crea probleme serioase fluxurilor turistice și comerciale. Ministrul Săbev va discuta problema cu viceprim-ministrul Grozdan Karadjov, astfel încât timpul pentru reparații să poată fi planificat fără a întreuna traficul dintre cele două țări.
Cele cinci poduri noi trebuie construite simultan
Ministrul bulgar al transporturilor, Nikolai Săbev, a dat detalii, într-un interviu pentru 24Chasa, despre cele cinci poduri peste Dunăre.
Reporter: Domnule Săbev, în primul dvs. interviu în calitate de ministrul acordat pentru ziarul „24 Chasa”, v-ați anunțat intențiile pentru noi poduri peste Dunăre. Ce se întâmplă o jumătate de an mai târziu?
Nikolai Săbev: Continuăm sistematic și neabătut în direcția pe care ne-am stabilit-o. La întâlnirea dintre premierii român și bulgar, aceștia au convenit înființarea unui grup de lucru. Din partea română, acest grup este condus de șeful de cabinet al premierului (care are rang de ministru în România), iar din partea Bulgariei – de ministrul transporturilor. Avem argumente suficient de bune pentru a convinge partea română că este necesar să începem etapa de explorare a posibilelor puncte pentru cele cinci poduri în același timp.
Reporter: De mulți ani are loc alegerea locurilor pentru aceste poduri.
Nikolai Sâbev: Dar din 2019 există un acord interguvernamental în care Bulgaria a fost de acord ca din cele 5 puncte să fie ales unul, se va lucra pentru un pod nou, în timp ce noi vrem să extindem acest acord și să spunem – să fie explorate toate cele cinci puncte și acolo să fie cinci poduri. Acesta este momentul critic în care noi sperăm să găsim un limbaj comun cu partea română. În același timp, avem progrese excelente și în proiectul Fast Danube, care este pentru adâncirea fluviului. Am avut câteva întâlniri cu ministrul mediului, Borislav Sandov, și am primit de la el scrisoarea către partea română, că avem progresul promis de noi și, astfel, în luna decembrie, ambele țări pot aplica pentru finanțare europeană. Fast Danube este o prioritate pentru partea română, mă întâlnesc astăzi cu ei pentru acest document.
Reporter: De ce este important acesta pentru români?
Nikolai Săbev: Pentru a-și putea folosi cât mai bine toate porturile, mai ales acum, când traficul pe Dunăre din cauza războiului din Ucraina este mare. Dacă o navă traversează cu 700 de tone și are capacitatea de a încărca de până la 1.200 de tone, acestea sunt oportunități pentru prețuri de transport mai mici și toți comercianții insistă să facem acest lucru – la fel ca toate celelalte tronsoane ale fluviului din Serbia în sus. Din păcate, am început prost, căci din partea noastră au fost doar promisiuni, iar românii ne-au spus: „Să vedem acum că ați făcut ceva”.
Reporter: După anunțarea intenției de a construi cele cinci poduri și tunelurile din Munții Balcani, au apărut comentarii că acestea nu sunt treaba dvs. Știi cât durează să construiești o astfel de infrastructură, un pod sau un tunel, pentru care GERB vă ironizează?
Nikolai Săbev: În guvern, politica de transport este stabilită de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor. Este și cazul Platformei pentru Dezvoltarea Bulgariei, asupra căreia am convenit în coaliție. Atunci când un tronson de drum trebuie construit cu fonduri de la bugetul național sau cu bani europeni, Ministerul Dezvoltării Regionale trebuie să fie implicat în implementare. Însă, când vrem ca tronsoanele, cum sunt podurile de peste Dunăre, să fie date în concesiune, atunci este de competența Ministerului Transporturilor.
Reporter: Vom da podurile în concesiune?
Nikolai Săbev: Există o opțiune ca unele dintre tronsoane să fie concesionate. Și atunci beneficiarul și principalul lider în organizație este Ministerul Transporturilor. Am ales o bancă care să ne consilieze în privința concesionărilor nu doar pentru poduri, ci și pentru porturi, aeroporturi, drumuri, căi ferate, iar aceasta este BERD. Inclusiv pe tema concesionării gărilor de cale ferată. Acesta este cel mai rapid mod de a le construi. Spre nemulțumirea constructorilor de tuneluri din guvernul anterior, vom face aceste concesiuni de lucrări foarte repede.
Reporter: Există candidați pentru concesionări pentru aceste construcții mari?
Nikolai Săbev: Am fost abordați de un consorțiu format din două companii turcești și două companii sud-coreene, care în 4 ani au reușit să construiască un pod de 3,5 kilometri peste Dardanele, ceea ce este un miracol. Au spus – am auzit că sunteți ok pentru un parteneriat public-privat. Le-am spus – da, avem undă verde, îl vom face transparent și voi veți fi invitați dacă vă interesează. Noul pod de la Kanakkale este în concesiune pe 12 ani, perioadă în care este inclus și timpul de construcție. Așa că sud-coreenii au reușit să construiască foarte repede această structură uriașă, astfel încât să poată profita de anii rămași în care își vor încasa taxele și își vor recupera investiția.
Reporter: Ce proceduri veți derula?
Nikolai Sâbev: Deocamdată nu avem nevoie de investitori externi pentru tuneluri, ne interesează investitori externi pentru tronsoane de cale ferată și de drum și pentru poduri.
Reporter: Totuși, ce concesionări veți începe într-un an?
Nikolai Sâbev: Trebuie să începem cu podurile. Vom avea oportunitatea pentru finanțare europeană, de la bugetul național, de la un grup de bănci condus de Banca Mondială. A patra sursă pentru construcția rapidă a infrastructurii este concesionarea. Depinde mult de decizia părții române, podurile nu sunt doar dorința noastră. Deci prima dată trebuie să ne înțelegem asupra faptului că începem să examinăm 5 puncte, următorul este să vedem cum începem. Trebuie să trecem printr-o etapă de studiu, geologie, ecologiei, toate lucrurile importante, pentru a nu greși în stabilirea locului. Apoi să decidem cine le va face și cum și care este modalitatea potrivită, astfel încât să avem construcție paralelă. S-au întrebat cum ar fi posibil să se facă acest lucru în 4 ani. Ei bine, dacă nu sunt construite în mod consecvent, poate dura și 40 de ani. Pentru mine, scopul principal este să fim suficient de convingători că acest lucru avantajează și partea română, apoi să dezvoltăm întreaga strategie.