Sursa foto: Gov.ro
Comisia Europeană a criticat miercuri, în cel mai direct mod de până acum, întârzierile pe care România le înregistrează în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a avertizat extrem de contondent asupra situației fiscale care „merge în direcția greșită”, cu un deficit care probabil va trece și anul acesta de 7%, însă autoritățile românești par că văd o situație mult mai roz și vorbesc despre „progrese remarcabile”.
Reprezentanții Comisiei Europene derulează o vizită la București în perioada 18-21 martie, iar discuțiile se axează pe situația fiscală a României, cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Mesajele transmise miercuri de reprezentanții Comisiei Europene la București au fost extrem de tăioase și îngrijorătoare. Dăm doar câteva exemple.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Șefa PNRR”, Celine Gauer, director general SG RECOVER, responsabilă pentru gestionarea PNRR la nivel european:
„Cererea de plată cu numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm.”
„Multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul.”
„Orice cerere de plată care nu a fost trimisă, orice etapă care nu a fost atinsă până în august 2026 nu va fi plătită. Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin.”
„România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea. Deci această problemă, provocare a ţării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme.”
Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN:
„Suntem îngrijorați. De fapt, reformulez: suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România”.
„Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită.”
„Vedem o execuție bugetară în prima parte a anului slabă, mari creșteri de cheltuieli publice. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape, dacă nu chiar peste 7% din PIB în acest an”.
„Continuați să faceți plățile, luați reformele de la a treia plată, în special microîntreprinderile, și continuați să faceți reforme!”
Comunicatul autorităților române: „progrese remarcabile în implementarea PNRR”
Imediat după conferința de presă împreună cu reprezentanții Comisiei, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu a declarat că „situația României e comparabilă cu cea a altor țări europene” și că „România este în media Uniunii Europene”.
Ministerul Proiectelor Europene a transmis după eveniment un comunicat de presă în care susține că „România a făcut progrese remarcabile în implementarea PNRR în ultimul an”.
Asta deși ministerul însuși recunoaște însă că România a cheltuit de fapt efectiv doar 1,9 miliarde de euro pentru proiectele din PNRR, din cele peste 9 miliarde de euro atrase. „Cu pragmatism, trebuie să grăbim viteza implementării”, afirmă ministrul Adrian Câciu.
Premierul Marcel Ciolacu nu a făcut niciun fel de declarație pe acest subiect, miercuri, după avertismentele Comisiei.
În schimb, cu numai două zile în urmă, înainte ca Comisia să înceapă vizita în România, premierul critica un guvern anterior pentru nivelul mare al deficitului și spunea că a reușit să negocieze cu Comisia „echilibrul deficitului financiar” și „o stabilitate macroeconomică”.
Amintim că anul trecut Guvernul construise bugetul pe un deficit bugetar de 4,4% din Produsul Intern Brut, iar execuția bugetară finală a arătat că România a închis anul 2023 cu un deficit de 5,68% din PIB.
Totodată, premierul a vorbit la superlativ despre contractările de autostrăzi, șantiere, „deblocări în zona de sănătate”, pornirea spitalelor regionale și inflația în scădere.
„Nu s-a vorbit niciodată de contractări de autostrăzi de aproape 900 km, după ce în 30 de ani am terminat primii 1.000. Niciodată n-am văzut atâtea șantiere și atâtea deblocări în zona de sănătate, s-a și mărit bugetul. Am pornit, în sfârșit, trei dintre spitalele regionale foarte bine poziționate, cele trei spitale de mare arși, toate spitalele, aproape 26 de spitale din PNRR. Pentru prima oară e 4,2% din PIB la învățământ. Am avut o inflație imensă. Vom avea categoric spre sfârșitul anului sub 5%. Media anului trecut a fost 13,8%, am coborât aproape șapte puncte procentuale la inflație. Se vorbește de digitalizare ANAF-ului după 32 de ani. Eu am găsit un buget (sic! – cel mai probabil este vorba despre deficit, n.r.) estimat atât de către Comisie, cât și de Ministerul de Finanțe de 6,8%. Ce a trebuit? Să mă urc frumos în avion, să mă duc la Comisie, să stau de vorbă și să vedem unde găsim echilibrul deficitului financiar. Și am reușit prin dialog și prin măsuri – nu de a aduce noi taxe, ci de a scoate anumite excepții, să ne menținem o stabilitate macroeconomică”, a declarat premierul, zilele trecute, la Digi24.
Guvernul a negat inițial blocajul PNRR
G4Media a scris săptămâna trecută că Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, conform surselor guvernamentale. Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat. Săptămâna viitoare va avea loc o discuție decisivă la București.
Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat în aceeași zi că cererea de plată numărul 3 din PNRR nu este blocată, iar autorităţile din România sunt în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor.
Și premierul Marcel Ciolacu a declarat ulterior că „nu există nimic blocat” la cererea 3 de plată din PNRR.
Miercuri, după evenimentul la care au participat reprezentanții Comisiei Europene, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu a confirmat că încă discută cu Comisia Europeană patru jaloane din cererea de plată numărul 3, după ce „șefa PNRR” Celine Gauer a declarat că cererea este întârziată.