DOCUMENT Mediul de afaceri cere reforma teritorială a României și digitalizare accelerată

Romania regiuni de dezvoltare sursa Calea Europeana 1 Foto: Calea Europeană

Reforma administrativ-teritorială a României, digitalizarea accelerată în interacțiunea dintre stat și contribuabili, listarea la bursă a companiilor de stat și externalizarea marilor proiecte de investiții sunt câteva dintre măsurile propuse guvernului de federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România.

Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.

Citește aici scrisoarea integrală transmisă premierului de Concordia

Principalele cereri al mediului de afaceri:

Poziționarea economiei pe o traiectorie sustenabilă de creștere se poate face prin:

  1. Accesarea tuturor fondurilor europene disponibile, inclusiv a programului NextGenerationEU de redresare post-COVID; ar fi utilă o consultare cu mediul privat reprezentativ in procesul elaborării Planului National de Redresare si Reziliența (PNRR) pentru a maximiza impactul ulterior al reformelor si investițiilor prevăzute de PNRR în economie.
  2. Majorarea multiplicatorului de creștere economică indus de fondurile europene și investițiile guvernamentale în economie;
  3. Încurajarea acumulării și generării de capital în rândul companiilor autohtone, prin promovarea reinvestirii profitului sau listării la Bursa de Valori;
  4. Îmbunătățirea aptitudinilor forței de muncă pentru urcarea pe scara valorii adăugate, creșterea productivității si a PIB-ului potențial;
  5. Încurajarea sectoarelor cu avantaj competitiv, pentru asigurarea unei poziții externe echilibrate până în 2030.

Din punct de vedere al măsurilor care ar trebui să fie implementate din perspectiva politicilor fiscale/guvernamentale, enumerăm următoarele:

  • Politicile publice trebuie să aibă un caracter anti-ciclic, pentru a asigura revenirea echilibrată din criză printr-un mix optim între măsurile de politică fiscală și cele monetare;
  • Trebuie prezentată o traiectorie credibilă și un angajament clar pentru reducerea deficitului bugetar și echilibrarea structurii acestuia, în sensul scăderii ponderii cheltuielilor rigide, pentru a asigura menținerea ratingului de țară în categoria investment grade. O eventuală diminuare a ratingului ar avea ca principală consecință creșterea costului de finanțare a statului si implicit a economiei;
  • Țintirea unui surplus primar în următorii cinci ani, ce ar reduce deficitul extern spre zero și implicit efectul negativ al exportului net asupra creșterii PIB;

Principalele măsuri de consolidare fiscală care nu ar avea efecte negative asupra creșterii economice:

  • eliminarea posibilităților de arbitraj fiscal, reducerea supradimensionării aparatului de stat, atât prin creșterea digitalizării, cât și prin stabilirea unor criterii clare de performanță; externalizarea marilor proiecte de investiții pentru eficientizarea acestora și pentru a spori multiplicatorul de creștere economică;
  • Stimularea economisirii pe termen lung și a capitalizării firmelor, pentru a asigura o consolidare regională;
  • Transparentizarea acționariatului din firme și acordarea de prioritate companiilor listate, sau care au norme de guvernanță corporativă similare, în contractele publice;
  • Implementarea unui management performant în companiile publice și listarea acestora la bursă;
  • Sporirea cheltuitelor publice în cercetare, dezvoltare și inovație;
  • Reforma administrativ-teritorială pentru a stimula investițiile publice locale.

Digitalizare:

  • adoptarea actului normativ privind semnătura electronică avansată, care să transpună în legislația națională regulamentul european EIDAS. Reglementarea semnăturii electronice trebuie să fie flexibilă, echilibrată și proporțională, propunând un model care are în vedere o abordare bazată pe încredere între părțile implicate, care, pe de o parte, înțeleg riscurile asociate cu utilizarea fiecărui tip de semnătură și care, în același timp, sunt pregătiți să le asume, respectiv să adopte măsuri suplimentare de management al acestor riscuri.
  • adoptarea actului normativ privind realizarea Cloud-ului Guvernamental, prin care să se realizeze, într-o manieră eficientă și optimizată, interconectarea între instituțiile publice, care să conducă la simplificarea procedurilor administrative, reducerea costurilor și timpilor de implementare, asigurarea unui mecanism de acces la informații strict reglementat și respectat de către toate instituțiile publice, precum și mecanisme de protecție a serviciilor și datelor tranzacționate, oferindu-se astfel cetățenilor români un acces rapid și modern la serviciile instituțiilor publice. Adoptarea unei politici de tip „Cloud-ready” este un pas important în pregătirea statului roman pentru o politică publică de tip „Cloud-first”, care să permită modernizarea și digitalizarea complete. Cloud-ul guvernamental trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și tehnologii SaaS (software ca serviciu) existente, fie parteneriate cu furnizorii de tehnologii Cloud, fie să adopte un model hibrid.
  • dezvoltarea cadrului normativ pentru punerea în circulație a documentelor electronice de identitate pe o scară cât mai largă, cât mai curând posibil. Introducerea noilor cărți electronice de identitate are potențialul de a produce o transformare profundă în ecosistemul digital românesc, în măsura în care sistemul va fi unul deschis, ușor de folosit, inclusiv, accesibil și care va democratiza semnătura electronică.
  • alinierea și integrarea proiectelor și inițiativelor legislative care privesc identificarea electronică a persoanelor, semnătura electronică și cărțile electronice de identitate.

Foto: Harta celor 8 regiuni de dezvoltare ale României (Sursa: Calea Europeană)

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: