Sursa foto: Pixabay
Șeful ANAF, Lucian Heiuș, a declarat, la fel ca ministrul Finanțelor în urmă cu câteva zile, că “nu există o gaură de 20 de miliarde în buget“, ci a spus că este vorba de o ajustare a cheltuielilor. Statul trebuie să facă economii de 20 de miliarde de lei pentru a putea atinge ținta de deficit bugetar de 4,4%.
“Nu există o gaură de 20 de miliarde în bugetul general consolidat. Bugetul se construiește pe niște estimări, date de Comisia Națională de Prognoză, pe niște creșteri economice care sunt stabilite, un anumit nivel al inflației, care uneori se confirmă, uneori se infirmă”, a spus Lucian Heiuș sâmbătă la Digi 24.
Apoi, el a precizat că este vorba doar de o ajustare a cheltuielilor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„20 de miliarde, cât se vrea o ajustare, nu e o sumă care să sperie pe nimeni. E o reacție normală și firească să se ajusteze niște cheltuieli. Este un lucru de sănătate, din punctul meu de vedere, pentru economie”, a adăugat el.
Exact aceleași cuvinte au fost folosite și de ministrul finanțelor, Adrian Câciu, joi, într-o declarație la Antena 3.
”Nu există o gaură de 20 de miliarde de lei, ceea ce am făcut noi, ca analiză, a dus la concluzia că este necesar să facem o ajustare până la final de an, pe o anvelopă de 20 de miliarde dar la momentul în care discutăm nu avem această problemă. E adevărat, trimestrul unu a venit cu încasări mai mici din partea instituţiilor statului, vorbesc de ANAF şi Vamă, de peste 4 miliarde de lei”, a spus ministrul Finanţelor.
Apoi, tot despre o ajustare a vorbit și ministrul Câciu.
”Ajustarea aceasta se face în felul următor, ca plan de acţiune. Am stabilit care este nevoia de ajustare, am stabilit ce nu va fi afectat de ajustare şi e foarte important să anunţăm ca să nu creăm o panică, pachetul social şi cel economic, cel de investiţii şi cel de fonduri europene nu sunt atinse”, a arătat ministrul.
Adrian Câciu a ţinut să precizeze că ce s-a decis în coaliţie a fost ca, până la finalizarea legii salarizării să nu se mai vină cu majorări de sporuri. ”Taxe noi în niciun caz”, a mai spus ministrul.
Scenariile de criză lansate de Boloș
Această lipsă din buget i-a pus, însă, pe alți politicieni în situația de a anunța reduceri de cheltuieli, concedieri la stat sau modificări de taxe și impozite. Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat în ultimele trei zile la mai multe posturi de televiziune că sunt luate în calcul asemenea scenarii.
El a spus că o decizie finală va fi luată de coaliția de guvernare.
„Noi avem acum în momentul de față o cheltuială cu salariile în sistemul bugetar de în jur de 110 miliarde lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în PNRR este cea referitoare la sustenabilitate, având în toate experiența și să zicem, procedura aceasta de negociere cu reforma privind pensiile speciale și modul în care pune problema Comisia Europeană pentru sustenabilitate pe aceste variante am spus posibile că ne îndreptăm fie spre o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie spre o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”, a declarat la Antena 3 Marcel Boloș.
El a mai spus că există și varianta unor modificări ale taxelor și impozitelor: ”avem și varianta în care avem o mai bună colectare la veniturile fiscale pe care le gestionăm sau o revizuire a politicii fiscale a României”.
Liderii coaliției de guvernare au dat tonul reducerii de cheltuieli
Semnale pentru reducerea cheltuielor au venit, însă, în această săptămână și de la liderii coaliței de guvernare. Tonul l-a dat încă de miercuri președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Liderul PSD a scris pe Facebook că ar trebui eliminate toate acele „bonusuri de lungă durată” din sectorul bugetar, iar toate ministerele şi celelalte instituţii ar trebui să facă o restructurare a posturilor ocupate de angajaţi care, pe lângă salariu, primesc şi pensie de la stat. Ciolacu a mai afirmat că este o sfidare să-i vedem pe acei „tineri pensionari” reangajaţi la stat, uneori pe aceeaşi funcţie, pentru a cumula mai multe venituri, în timp ce restul cetăţenilor muncesc din greu pentru un salariu sau au muncit o viaţă pentru a-şi câştiga cuvenita pensie”. ”Solicit deci o curăţenie generală în cheltuielile publice. Nu tăiem nimic de la investiţii”, mai spunea Ciolacu.
O zi mai târziu, joi, după ședința BPN a PNL, premierul Ciucă a vorbit despre reducerea cheltuielilor.
„Din analiza cifrelor financiare pe primul trimestru rezultă foarte clar că există un deficit și deficitul acesta nu trebuie să continue să producă efecte pe următoarele 9 luni, motiv pentru care am cerut domnului ministru și întregului Cabinet, tuturor ordonatorilor de credit, să analizeze și să regândească reducerea cheltuielilor, în sensul reducerii unor sume de bani care să denote o mai bună chibzuială în ceea ce privește gestionarea fondurilor. Nu se pune problema reducerii salariilor și investițiilor. Vă rog să nu inducem niciun fel de temere către oameni că s-ar fi gândit măcar cineva la reducerea salariilor sau a altor venituri. Aici este vorba doar de chibzuiala cheltuielilor la bunuri și servicii la nivelul altor cheltuieli care în momentul de față la nivelul fiecărui ordonator de credite pot fi făcute”, a declarat Nicolae Ciucă.
Analiștii economici cred, la rândul lor, că vor fi tăiate cheltuielile de investiții și apoi se va ajunge la majorări de taxe. „Nu anul acesta, că e prea devreme, nici la anul pentru că e an electoral… [deși] s-ar putea și mai devreme dacă nu au pe unde să scoată cămașa”, a spus Dragoș Cabat la Europa Liberă. El a mai spus că “veniturile au fost mult, mult supraestimate și acum pur și simplu se vede că nu poate. Firmele de stat și ANAF-ul ar putea cel mult să ajungă la veniturile reale care ar fi trebuit prezentate în proiectul de buget. Veniturile prognozate au fost crescute artificial cu 5-10% ca să iasă deficitul bugetar.”
De altfel, avertismente similare au venit încă de la finele anului trecut, imediat după adoptarea bugetului.
„Veniturile sunt supraestimate”
Astfel, Consiliul Fiscal estima un deficit de 5,7% în 2023, comparativ cu ținta de 4,4% asumată de Guvern, deoarece sunt probabile încasări de venituri cu circa 11,3 miliarde lei mai mici comparativ cu țintele asumate în buget, în timp ce cheltuielile sunt subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB.
Analistul economic Dragoș Cabat aprecia într-o declarație pentru Economedia că deficitul va fi de 4,9 la sută din PIB, pentru că încasările nu vor fi atât de mari precum speră Executivul, iar după ce va trece la tăieri de cheltuieli, va fi nevoit să se împrumute și să crească deficitul.
Cifrele pe care este construit bugetul sunt puțin optimiste, întrucât este o incertitudine mare atât pe creșterea economică, cât și pe nivelul veniturilor, spunea și președintele Consilium Policy Advisors Group, analistul macroeconomic Laurian Lungu.
El arată că această practică, a supraestimării veniturilor, nu este nouă, pentru că „și în acest an ministerul Finanțelor a luat în calcul niște venituri care nu erau încasate efectiv, cum ar fi venituri mai mari din eficientizarea ANAF sau din digitalizare.”
Țintă ambițioasă pentru investiții, care maschează deficit mai mare
În ceea ce privește investițiile, Consiliul Fiscal susține că este de remarcat ținta ambițioasă asumată pentru cheltuielile de investiții (7,2% din PIB conform proiectului de buget), aceasta reprezentând maximul din 2009 până în prezent. De asemenea, este de apreciat și intenția de a finanța o parte importantă a cheltuielilor de investiții publice din fonduri externe.
Dar tot Consiliul Fiscal apreciază că mai trebuie încă 5 miliarde lei la cheltuielile cu bunuri și servicii, încă 2 miliarde lei la asistență socială, respectiv încă 2 miliarde lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, e vorba o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,58% din PIB.
Pe de altă parte, analiștii economici consideră că o țintă ambițioasă a investițiilor din buget îi ajută, de fapt, pe guvernanți să mascheze un deficit mai mare. Și asta pentru că, pe parcursul anului, guvernul nu va mai face toate investițiile promise, iar banii de la acest capitol vor acoperi nevoile altor ministere.
Laurian Lungu spune că „ministerul Finanțelor reușește să fie aproape de ținta de deficit în acest an prin neangajarea cheltuielilor cu investițiile, care acționează ca un buffer. Și în acest an ținta de investiții a fost ambițioasă. La 10 luni, erau realizate 52 la sută, e greu de crezut că vor fi făcute restul investițiilor prognozate în doar două luni. Anul viitor sunt dificil de atins ținta de deficit și cea de investiții.”
La rândul său, Dragoș Cabat afirmă că „mereu e interesant să ai ținta cea mai mare de investiții, dar fără să realizezi ținta și fără să existe consecințe. De acolo se taie prima dată, la jumătatea anului când faci rectificare bugetară și apoi le amâni. Acoperi astfel incompetența guvenanților. De asemenea, la final de an nu se facturează lucrările cu statul, în ultimele două luni, pe vremea lui Dragnea termenul era de 4 luni.”