Sursa foto: Pexels
Discuțiile despe revenirea angajaților la birou se poartă din nou, inclusiv în România, unde, conform Eurostat, doar 2,5% dintre angajați au putut lucra de acasă în perioada pandemiei. Iar, managerii au un impact semnificativ asupra revenirii reușite la birou a angajaților, acțiunile și comportamentul lor putând influența capacitatea angajaților de a-și relua munca, arată o analiză efectuată de ONV LAW pe o serie de recomandări propuse de Uniunea Europenă (UE) prin intermediul Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă.
Unul dintre lucrurile importante prezente în recomandările UE pentru revenirea angajaților la birou este că se face distincția între etapa Covid-19 acută în care se manifestă simptomele cele mai severe ale bolii și care pot dura, în general, 2 până la 4 săptămâni și etapa „Covid-19 cu evoluție lungă” sau „Covid-19 permanent simptomatic” cu simptome care durează 4-12 săptămâni și „sindromul post-Covid-19,” cu simptome care durează cel puțin 12 săptămâni.
„Uniunea Europeană arată că simptomele cu efect prelungit în timp sunt cele care de multe ori sunt ignorate, deși acestea au un impact semnificativ asupra capacității de muncă a angajaților, astfel că cei mai mulți dintre aceștia care au simptome persistente vor avea nevoie de adaptări la locul de muncă și de o revenire treptată”, declară Lorena Ciobanu, Partener în cadrul ONV LAW.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Care sunt cele 5 recomandări majore ale UE pentru managerii români?
- contact permanent cu angajatul în perioda în care acesta lipsește de la muncă;
- pregătire pentru revenirea la muncă a angajatului;
- purtati o conversație cu acesta privind revenirea la locul de muncă;
- oferiți sprijin în primele zile după revenirea la muncă;
- oferiți sprijin permanent și organizați întâlniri regulate cu angajatul.
Analiza ONV LAW mai arată că este posibil să fie necesară punerea în aplicare de politici provizorii privind Covid-19, în special în ceea ce priveste absența pe motiv de boală și necesitatea de a sprijini, mai degrabă decât de a-i sancționa pe cei care au nevoie de o perioada prelungită de absența sau de sarcini modificate. Absența sau reducerea capacității de muncă pentru un număr considerabil de angajați poate provoca o presiune asupra continuării activităților și asupra angajaților rămași la muncă.
UE recomandă un volum de lucru suplimentar la un nivel cât mai scăzut posibil pentru angajații infectați
Recomandările UE mai includ și mentinerea unui volum de lucru suplimentar la un nivel cât mai scazut posibil, dar și limitarea pe cât posibil a muncii suplimentare. Șefii direcți au un rol important în monitorizarea situatiei și în evitarea supraîncărcării angajaților, astfel că se recomandă respectarea regulilor și acordurilor privind orarul de lucru și perioadele de odihnă, dar și că angajatorii să permită angajaților să se deconecteze atunci când nu sunt la muncă.
Indiferent de gradul de generalizare a vaccinării sau de revenirea la muncă pentru cei însănătoșiți, UE recomandă menținerea măsurilor recomandate pentru controlul infecțiilor, inclusiv distanțarea fizică, spălarea/igiena periodică a mâinilor și folosirea măștilor de protecție pentru a preveni răspândirea virusului. Aceste etape rămân importante, chiar dacă vaccinarea este generalizată.
Există numeroase modificări mai mici sau mai mari care îi pot ajuta pe angajații care revin la muncă să-și gestioneze cât mai bine sănătatea și munca, astfel că profesionistii din domeniul medicinii muncii remarcă că cele mai bune rezultate apar atunci când managerul și angajații colaborează în acest sens.
„În concluzie, putem observa că din cauza duratei și a impactului simptomelor post-Covid-19, oamenii pot avea nevoie de o revenire treptată la muncă, cunoscută și sub denumirea de „revenire progresivă”. Este puțin probabil ca o revenire standard, scurtă să fie adecvată pentru cei afectați de Covid-19 cu evoluție lungă. Revenirile progresive pot fi adaptate în timp și pot dura mai multe săptămâni sau luni. Pentru acei angajați cu simptome de oboseală, lucrul la distanță și „reducerea ritmului de lucru”, adică lucrul cu pauze de odihnă în funcție de simptome, sunt importante conform recomandărilor Uniunii Europene”, conchide Lorena Ciobanu, partener în cadrul ONV LAW.
40% dintre companiile din România planifică întoarcerea la birou în perioada aceasta
Conform unui studiu public realizat de Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) în perioada februarie – martie 2021, circa 95% dintre companiile din industria de outsourcing din România vor implementa munca în sistem hibrid după pandemie, iar 55% dintre angajaţii din industrie vor lucra de la birou între 8-12 zile pe lună după pandemie.
Același studiu mai arată că circa 40% dintre companiile industriei planifică întoarcerea treptată la birou, în sistem hibrid, începând din această perioadă, şi ajungând la 61% până la finalul anului 2021 sau din 2022.
Un alt studiu efectuat de Ipsos România arată că aproape jumătate din cei care au lucrat de acasă (48%) îşi doresc foarte mult să revină la locul de muncă.