Sursa Foto: Grupul Nordis
În cursul zilei de 2 octombrie, reprezentanții firmei Nordis Management SRL, firma-fanion a grupului onomim, au depus la Tribunalul București o cerere de intrare în procedură de concordat preventiv, după cum rezultă de pe portalul instanțelor de judecată.
Acțiunea a avut loc cu câteva zile înainte de pronunțarea dintr-un alt dosar, în care circa 80 de creditori cer ca Nordis Management să intre în stare de insolvență. De notat că, în perioada concordatului preventiv omologat, nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor.
Asociații majoritari ai Nordis Management sunt omul de afaceri Răzvan Ciorbă, soțul deputatei PSD Laura Vicol și Mapp Development/Emanuel Gheorghe Poștoacă, fiecare cu câte 46% din părțile sociale. Cele mai mari probleme financiare întâmpinate de Nordis Management se leagă de un proiect de tip apart-hotel pe care societatea l-a demarat, în urmă cu câțiva ani, în Mamaia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Prin demararea acestui dosar, este pentru prima oară când Nordis admite că trece prin dificultăți financiare după ce, în trecut, confruntat cu cereri de intrare în insolvență, susținea că ”Nu se pune problema ca Nordis Group să aibă probleme financiare.”
Grupul Nordis este unul dintre cei mai cunoscuți dezvoltatori imobiliari din România, cu proiecte anunțate în mai multe zone din țară. ”Cererea a fost depusă pentru a proteja interesele clienților Nordis (…) Situația financiară a tuturor firmelor din Grupul Nordis este sub control”, a transmis, pentru G4Media.ro, managementul grupului după depunerea acestui dosar.
Până în acest moment, primul termen al dosarului de concordat preventiv încă nu a fost programat, dar Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență prevede judecata rapidă, părţile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.
Tot pe rolul judecătorului sindic de la Tribunalul București se află, în acest moment, alte două dosare în care mai mulți creditori cer intrarea în insolvență a Nordis Management deoarece nu și-au încasat banii în urma unor raporturi contractuale cu această societate.
Primul dosar a fost intentat în luna aprilie 2024. Pe lista părților figurează circa 80 de creditori – persoane fizice și juridice – iar o soluție a judecătorului este așteptată pentru data de 7 octombrie. Al doilea dosar a fost depus pe 24 septembrie – a doua zi după ce anteriorul a rămas în pronunțare – a adunat deja 21 de creditori și are prim termen tot pe 7 octombrie.
În trecut, Nordis Management s-a confruntat cu procese similare, dar care, în final, au fost închise de judecător după ce și-a achitat datoriile înainte de pronunțare.
Poziția Nordis Management
Ca răspuns la întrebările G4Media.ro pe marginea dosarului de astăzi, Grupul Nordis a transmis: ”Cererea a fost depusă pentru a proteja interesele clienților Nordis și pentru a securiza finalizarea tuturor proiectelor începute. Cererea respecta toate normativele legale în vigoare. Nu exista o legătură între această cerere și pronunțarea de pe data de 7.10.”
La întrebarea care este valoarea datoriilor Nordis Management, răspunsul a fost: ”Valoarea de piață a activelor Grupului Nordis depășește 131 mil Eur, ceea ce inseamna peste 20,7 mil Eur fata de valoarea potentialelor datorii, aceste date fiind publice.”
Ca mesaj pentru creditori, parteneri de afaceri și clienți, Grupul a susținut că ”Situația financiară a tuturor firmelor din Grupul Nordis este sub control, managementul firmei lucrează zilnic pentru finalizarea proiectelor începute si pentru semnarea contractelor de vânzare acolo unde clădirile sunt finalizate. Etapele de dezvoltare, respectiv fazele 2 si 3 a proiectului din Mamaia, proiectul din Bucuresti cat si cele din zona montana sunt în curs de finalizare. Celelalte proiecte din Bucuresti cat si Faza 1 a proiectului din Mamaia cat si Nordis Hotel Mamaia 5 stele au fost deja finalizate si in curs de operare, cu succes.”
Ce înseamnă concordatul preventiv
Articolul 16 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență prevede că ”Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor în dificultate financiară”.
Un articol de pe un portal afiliat Guvernului României descrie această procedură drept ”un proces în care datornicul care se confruntă cu probleme financiare propune un plan pentru a-și plăti datoriile într-un mod care este acceptabil pentru creditorii săi. Este ca și cum ai face un plan și l-ai prezenta creditorilor, spunând: “Uite, asta este cea mai bună modalitate prin care pot să vă plătesc înapoi, având în vedere situația mea financiară. (…) un instrument puternic pentru a evita insolvența, care este mult mai drastică și mai costisitoare, și pentru a permite persoanei sau companiei să continue să funcționeze în timp ce lucrează pentru a-și îmbunătăți situația financiară.”
Pașii unei astfel de proceduri sunt următorii:
- Debitorul depune o cerere la judecătorul sindic care, în cazul în care aprobă deschiderea procedurii, numește un administrator concordatar.
- Ulterior, în termen de 30 de zile, debitorul și administratorul elaborează și depun la judecător ”oferta de concordat preventiv” care cuprinde lista creditorilor cunoscuți și un plan de redresare.
- După comunicarea ofertei de concordat au loc negocieri între creditori și debitor pe o perioadă ce nu poate depăși 60 de zile calendaristice. Aprobarea planului de redresare de către creditori are loc pe categorii de creanțe – presupune fie să se obțină majoritate absolută în interiorul fiecărei categorii de creanțe, fie ca planul să fie aprobat de majoritatea categoriilor de creanțe în anumite condiții. Categoriile de creanțe sunt creanțele societății sau profesionistului persoană fizică împărțite în: creanțele garantate, creanțele salariale, creanțele creditorilor indispensabili, dacă este cazul, creanțele bugetare, celelalte creanțe.
- Termenul pentru plata datoriilor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni. În primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea creanţelor.
În perioada de concordat, conform aceleiași legi, debitorul poate să își reorganizeze activitatea ”prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare” (art. 24 din Legea 85/2014).
Conform unui articol de specialitate, există mai multe avantaje ale concordatului preventiv față de procedura insolvenței:
– nu presupune insolvența și, deci, nici „stigmatul” aferent acesteia;
– se declanșează numai la cererea debitorului, fiind exprimarea voinței acestuia, nu a creditorilor;
– este o procedură cu un grad redus de publicitate;
– debitorul nu pierde controlul afacerii sale, care continuă în mod obișnuit pe toată perioada procedurii concordatului, sub supravegherea administratorului concordatar; măsurile cuprinse în concordatul preventiv, inclusiv modificările creanțelor, profită și codebitorilor, fidejusorilor și terților garanți;
– acordă posibilitatea debitorului de a-și conserva lichiditățile bănești, în sensul că acestea urmează să fie folosite pentru continuarea activității, generându-se astfel veniturile necesare acoperirii creanțelor acceptate prin concordat, preîntâmpinând astfel apariția stării de insolvență;
– întreprinzătorul este ajutat de un practician în insolvență să negocieze și să-și restructureze afacerea;
– creditorii sunt mai avantajati în cazul concordatului deoarece își pot recupera creanțele stabilite prin proiectul de concordat, în cazul falimentului șansele de recuperare fiind mult mai mici;
– în perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor; această „împiedicare” a procedurii insolvenței este pe deplin justificată și este valabilă și pentru creditorii ale căror creanțe se nasc în timpul procedurii de concordat;
– rolul judecătorului-sindic este minim.
Avalanșă de procese pentru datorii
Conform portalulului instanțelor de judecată, în ultimele luni, pe numele societăților din Grupul Nordis, în frunte cu Nordis Management SRL, au fost depuse numeroase acțiuni din cauza neplății unor datorii.
Cea mai mare parte a problemelor financiare înregistrate de Nordis provine din edificarea și vânzarea apartamentelor din cadrul unui ansamblu tip apart-hotel cu patru blocuri – Nordis Mamaia – din Năvodari-Constanța.
Procesele în care societăți din acest grup, Nordis Management SRL în special, au fost date în judecată în ultimii ani au ca obiect fie revendicarea unor sume de bani, fie dorința unor cumpărători ai apartamentelor din ansamblul Nordis Mamaia de a intra în posesia imobilelor sau de a rezilia contractele.
Din prima categorie fac parte fie furnizori de servicii/mărfuri și prestatori de lucrări, fie persoane care își vor banii înapoi, nemulțumite că nu le-au fost predate apartamentele la termenele convenite. Din minutele deciziilor, reiese că sumele restante sunt cuprinse între mii și milioane de lei.
Există și o situație în care societatea a fost obligată la plata a aproape 60.000 de lei către fosta șefă de la Resurse Umane a firmei recrutată la începutul lui 2022.
În unele situații, pentru că nu și-au putut obține banii, creditorii au cerut judecătorilor sindici să dispună intrarea în insolvență a unor firme din grup – Nordis Management, Nordis Property Services, Lampp Building Project (fostă Lampp Construct, fostă Nordis Best Construct), Nobileo Real Estate (fostă Nordis Premium Properties), Nordis Herastrau, Nordis Mamaia. Până în prezent, Grupul Nordis a reușit, de fiecare dată, să împiedice intrarea în insolvență, în principal datorită plății datoriilor înainte de desfășurarea primului termen.
Din cealaltă categorie de reclamanți împotriva Nordis fac parte societăți sau persoane fizice (în special familii) care au semnat promisiuni de vânzare-cumpărare pentru apartamente în cadrul Nordis Mamaia, iar acestea nu le-au fost livrate nici la termenul convenit inițial, nici după prelungirea acestuia. Unul dintre exemplele notorii este cel al societății WestStar Real Estate deținută de omul de afaceri arădean Simion Apreutese.
În 2020, firma acestuia a semnat un antecontract prin care a cumpărat 69 de apartamente, dar, deoarece imobilele nu au fost livrate la timpul convenit, în martie 2022 părțile au încheiat o tranzacție prin care Nordis se angaja să restituie, în rate, banii încasați. După o plată de 1,5 milioane de euro, WestStar nu și-a mai primit banii, așa că a depus la instanțe cereri de încuviințare a executării silite și de intrare în insolvență a Nordis Management. Debitorul a făcut plata înainte de pronunțarea judecătorului sindic și a închis dosarul, dar, apoi, plățile iar au încetat. Între părți se derulează și în prezent procese cauzate de acest debit.
Pe de altă parte, din categoria creditorilor persoanelor fizice, unul dintre cazurile recente este cel al lui Romeo Emilian Sobek, un bărbat care a obținut pe 24 octombrie 2023 o decizie care prin care au fost reziliate șase promisiuni de vânzare-cumpărare încheiate cu Nordis Management între 2019 și 2021, societatea fiind obligată la restituirea către reclamant a sumei de 2.464.671,95 lei, cu titlu de preţ achitat în temeiul promisiunilor bilaterale.
În alt caz, un cumpărător a depus plângere penală împotriva Nordis Management. Iulian Gabriel Badea a încheiat, în mai 2019, o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare pentru un apartament și un loc de parcare.
Ulterior, la data de 25 octombrie 2021, părţile au întocmit o convenţie de desfiinţare a promisiunii, act prin care Nordis s-ar fi obligat să-i achite lui Badea sumele de 319.092,08 lei şi 40.000 de euro. Un proces civil intentat de acesta a fost respins pentru că se baza pe promisiunea restituirii banilor prin invocarea unei discuții pe Whatsapp cu un reprezentant Nordis. Ulterior, o plângere penală depusă de Badea a fost clasată de procurori, cea mai recentă etapă din acest diferend fiind intentarea de către creditor a unui alt proces, în civil.
Articol de Sorin Semeniuc