sursa foto: Pixabay
Prețurile petrolului Brent, de referință pentru piața europeană, au scăzut cu 10% într-o singură zi, ieri, ca urmare a temerilor că varianta Omicron a virusului COVID-19 ar perturba cererea din piețe. Astfel, de la peste 80 de dolari pe baril, cotația a scăzut la 72 de dolari. Mai multe țări din lume au ales măsuri dure de prevenție a contaminării cu noua variantă a populației, mergând până la interzicerea intrării pe teritoriul lor a oricărui non-cetățean (Israelul).
Prin urmare, piețele au reacționat brutal, pentru că nimeni încă nu știe în ce măsură aceste restricții vor afecta economiile și cererile de carburanți și produse petroliere. În mod cert, efecte vor exista, însă este greu de realizat, spun experții, cât de brutal va fi impactul.
„În mod evident, rămâne o întrebare larg deschisă dacă această nouă variantă va reprezenta cu adevărat o amenințare materială pentru cererea de petrol, ratele de vaccinare crescând abrupt din vară”, a declarat Rory Johnston, directorul general al companiei de cercetare Price Street, pentru Financial Times. „Dar piețele nu așteaptă să afle. Vinde acum, pune întrebări mai târziu!”, spune analistul.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Efectul la pompă
Influența prețului petrolului în prețul benzinei și motorinei poate părea directă, dar, în realitate, este indirectă și întârziată. Benzina și motorina sunt legate de cotațiile Platts ale produselor petroliere. Apoi, în România, avem influența taxelor. 53-55% din prețul final al carburanților sunt taxe datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă. O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu – dolar.
Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile, în funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.
Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final, deși proporția ajustării ar trebui, în mare, să corespundă, în condiții de curs de schimb dolar/leu stabil pe o perioadă mai îndelungată de timp.
Dar, acest lucru nu înseamnă că o astfel de decalare nu este posibilă. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.
Pentru moment, benzina și motorina comercializate în România se situează în jurul prețului de 6,2 – 6,3 lei pe litru. Există benzinării mai scumpe și benzinării mai ieftine, funcție de amplasament și politica de marketing. Oscilația dintre stațiie și stație a prețului carburanților poate și de până la 10%.