În ultima perioadă, pe piața locală au apărut mai multe fonduri de investiții și sunt “din ce în ce mai mulți bani” pentru startup-uri, spune Dragoș Dușe, fondator și CEO al Synaptiq, un startup care dezvoltă o soluție software care folosește Inteligența Artificială pentru tratamente de radioterapie. Tânărul s-a reîntors în România după câțiva ani de studii și muncă în Germania și după ce a încercat și acolo să își lanseze ideea de afacere. Acesta spune că sunt și avantaje pentru cei care se lansează în afaceri în România, pe o piață încă nu atât de competitivă, chiar dacă în țări ca Germania fondurile disponibile sunt mult mai consistente.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Dragoș este fondator și CEO al Synaptiq, un startup fondat la Cluj în 2020, care dezvoltă o soluție software ce își propune să vină în ajutorul tratamentelor pentru pacienții oncologici – o platformă bazată pe inteligență artificială, concepută pentru a reduce timpul necesar medicilor pentru a contura volumele țintă și organele cu risc, pentru tratamentele de radioterapie. Echipa de proiect a anunțat că aceasta a început să fie testată de medici din spitale și clinici și așteaptă certificarea CE Marking pentru a ieși pe piață și a se extinde în mediul internațional.
Dragoș a povestit pentru Economedia despre traseul său România – Germania – și înapoi în România, dar și despre dezvoltarea proiectului pe un segment abordat și de alte firme, atât startup-uri, cât și giganți tech. Tânărul a făcut un masterat în Germania, a început să și lucreze, apoi s-a întors în România, unde a fondat firma.
Aceasta a atras până acum o serie de finanțări și a obținut granturi din partea fondului Innovation Norway, dar și a Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Startup-ul se numără, de asemenea, printre “alumnii” programului Techcelerator, a atras bani de la fonduri VC, precum GapMinder sau Cleverage și a participat la competiții ca Innovation Labs sau InnovX.
Acesta a creionat, pentru Economedia, o imagine a peisajului de finanțare pentru startup-uri.
“În ultima perioadă au apărut tot felul de fonduri de investiții și sunt într-adevăr din ce în ce mai mulți bani. Aici a fost un dezavantaj – bineînțeles că în Germania erau fonduri de investiții cu putere financiară mult mai mare și mecanisme de suport pentru start-up-uri, acceleratoare și tot felul de programe care să te ajute să nu mori. Pentru că asta e important ca start-up, pentru că știm că undeva la 95% dintre ele se pierd pe drum în doi-trei ani și chestia asta contează foarte mult”, spune Dușe.
Sunt însă și avantaje pentru cei care se lansează în afaceri în România.
“Pe de altă parte, în România am avut partea de mai multă deschidere din partea medicilor, din partea clinicilor. Era și nevoia mai mare în România, pentru că infrastructura era mai puțin dezvoltată și personalul medical mai redus. Deci acesta a fost un avantaj. Practic, produsul nostru e cu atât mai util într-un sistem de sănătate care e imperfect. Și sunt oameni dornici să facă ceva, să creeze. Cred că sunt foarte mulți studenți și absolvenți care sunt nerăbdători să participe la ceva mai mare decât ei. Cu toții ne dorim să facem asta”, spune Dragoș.
Cum arată peisajul de startupuri din România, cum a funcționat acesta pentru echipa Synaptiq și cum a reușit aceasta să obțină bani?
“Cu siguranță există un ecosistem. Chiar la început, am apelat mai degrabă la cunoștințele mele, la oameni de afaceri care m-au și sponsorizat când mergeam la olimpiade și chestii de genul acesta și cumva m-au văzut crescând și mi-au oferit un token de de încredere. Dar mai apoi am intrat și în sfera asta de venture capital și cred că am reușit să ne facem cunoscuți în principal prin faptul că a existat un ecosistem care să ajute start-up-urile să găsească finanțare, să găsească oameni asemănători lor – și să vadă că și ei suferă și că se poate totuși sau să audă povești de succes, să fie inspirați, mai degrabă pe partea asta. Cumva faptul că ești parte dintr-o comunitate ajută. Nu pot să zic că am primit nu știu câți bani pentru că am fost într-un accelerator, dar fiecare contact cumva mai pune acolo o cărămidă și nu știi când o să te ajute sau nu știi cine pe cine o să inspire o persoană întâlnită undeva la o conferință. Sau găsești persoana tehnică pe care o căutai, că poate sunt persoane non-tehnice care încep un start-up, deci cumva ecosistemul leagă lumea și ne încurajează să facem networking și asta e important”, spune Dragoș.
Dragoș a povestit că a încercat și în Germania să își lanseze ideea, dar a spus că în România a găsit mai multă receptivitate. Și mai multe oportunități, pe o piață în care concurența nu era încă atât de puternică.
„În Germania poate că nu aveam o voce sau poate că acolo sunt mai multe idei sau mai multe companii sau mai multe start-up-uri și e greu să te evidențiezi, dar în România chiar a fost unul dintre puținele proiecte de anvergura asta. Aveam ideea (de afacere, n.red.) și am vrut să încep de aici, încercasem inițial în Germania să duc ideea asta mai departe, dar m-am lovit de o oarecare reticență. Cumva am găsit mai multă deschidere în România”, spune Dragoș.
În ce sens deschidere?
„În România parcă mi s-a oferit mai multă încredere și, de asemenea, nu sunt multe proiecte de genul celui pe care voiam eu să îl lansez. În ultimii ani, într-adevăr, au început să apară tot felul de proiecte interesante. Dar atunci, în 2019 spre 2020, erau și mai puține proiecte, în special pe partea medicală și cu tehnologia asta de inteligență artificială și cumva am simțit că actorii din antreprenoriat sunt mult mai fericiți să susțină genul acesta de idei. Am primit încurajare, am simțit că pot să obțin investiție și am și obținut-o”, spune Dragoș.
