Sursa foto: Pexels/Pixabay
Victoria majoră înregistrată de activiștii pentru mediu săptămâna trecută, când un tribunal din Olanda a decis că gigantul petrolului Royal Dutch Shell trebuie să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră, reprezintă o veste bună pentru actori majori pe piața petrolului precum Arabia Saudită sau Rusia, scrie Reuters.
“Cererea de petrol și de gaz este departe de a fi atins punctul culminant iar companiile internaționale nu vor avea voie să investeaescă în acest mediu, ceea ce înseamnă că pe scenă vor trebui să intervină companiile de naționale,” explică Amrita Sen, de la firma de consultanță Energy Aspects.
Săptămâna trecută, un tribunal din Olanda a decis că gigantul petrolului Royal Dutch Shell trebuie să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră cu 45% comparativ cu nivelul din 2019.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Judecătorii olandezi au decis de asemenea că Shell, care va ataca decizia în apel, este responsabil atât pentru propriile emisii de CO2, cât și pentru cele ale furnizorilor săi.
În aceeași zi, giganții americani ai industriei petrolului Exxon Mobil și Chevron au pierdut lupta cu acționarii care acuzau măsuri insuficiente pentru combaterea schimbărilor climatice.
“Se pare că Vestul va trebui să se bazeze mai mult pentru aprovizionări pe ceea ce numește “regimuri ostile,” a ironizat un oficial de rang înalt din gigantul rus Gazprom.
Aramco, Adnoc și Gazprom au refuzat să comenteze informațiile, ca și Rosneft, compania în care statul rus este cel mai mare acționar.
Un director de rang înalt din Aramco, compania petrolieră a Arabiei Saudite, a afirmat însă că decizia tribunalului va facilita demersurile țărilor membre OPEC de majorare a producției.
“E minunat pentru Aramco,” a spus acesta.
Companiile petroliere occidentale s-au dezvoltat puternic în ultimii 50 de ani, în condițiile în care Occidentul încerca să-și reducă dependența de resursele energetice din Orientul Mijlociu și din Rusia. Aceste companii au anunțat planuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar se află sub presiunea activiștilor pentru mediu, care le consideră insuficiente.
În schimb, Aramco, listată pe bursa saudită dar deținută în majoritate de stat, nu este supusă unei astfel de presiuni pentru reducerea emisiilor de carbon. Aceeași situație și în cazul celorlalte țări din OPEC.
Iar Gazprom se așteaptă ca cererea de gaze naturale să crească în deceniile viitoare.
Marile companii europene controlează circa 15% din producția mondială, în timp ce OPEC și Rusia controlează circa 40%.
Începând cu 1990, consumul mondial de petrol a crescut de la 65 de milioane de barili pe zi la 100 de milioane, Asia fiind principalul actor.
Țări precum China și India nu făcut niciun anunț legat de reducerea consumului de petrol.
Procese care au ca miză climatul au fost demarate în 52 de țări în ultimele două decenii, 90% dintre ele în SUA și UE.
O creștere a cotației petrolului asociată cu declinul marilor companii occidentale va însemna un transfer de bani din Vest către țări precum Rusia și Arabia Saudită, până în momentul în care cererea va scădea nu doar în Occident, ci și în Asia.
“Aceeași cantitate de petrol și de gaz va fi produsă. Doar cu standarde ESG mai joase,” a afirmat un director executiv din Orientul Mijlociu care anterior a lucrat pentru un actor mondial major, referindu-se la standardele de performanță în domeniile mediu, social și guvernanță.