Dacă, în prezent, aproximativ 90% din deșeurile municipale generate în cele șase sectoare ale Capitalei ajung la depozitele de deșeuri (groapa de gunoi), peste 15 ani doar 10% dintre acestea ar mai trebui depozitate, conform legislației în vigoare.
Este adevărat, infrastructura actuală din Capitală nu este adecvată pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile la nivelul întregii populații. Investițiile sunt însă în creștere, iar rezultatele se vor vedea în doi-trei ani.
Pentru ca reciclarea să poată fi făcută la scară mare, este nevoie, însă, ca marea majoritate a bucureștenilor să colecteze separat, nu doar minoritatea care face asta în prezent.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pentru a crește gradul de informare a bucureștenilor referitor la nevoia de a recicla cât mai multe dintre deșeurile pe care le generează, asociația Viitor Plus, prin programul Harta Reciclării, a lansat Reciclăm în București, prima campanie de informare privind colectarea separată în toate cele șase sectoare.
Metropola unde gestionarea deșeurilor a rămas uitată în trecut
Regiunea București – Ilfov este pe locul al 14-lea din 281 de regiuni din Uniunea Europeană din punct de vedere al PIB-ului per capita în funcție de puterea de cumpărare (PPS), potrivit datelor statistice ale Eurostat. În schimb, celelalte 7 regiuni de dezvoltare ale României au performanțe mult inferioare, fiind în ultima parte a clasamentului.
Ca o comparație, primele regiuni din Italia și Austria se situează pe locurile 17, respectiv 19, în funcție de indicatorul de mai sus.
Discrepanțele au legătură cu faptul că instituțiile publice și majoritatea companiilor mari din România își au sediul în București. În consecință, locuitorii din Capitală și localitățile învecinate au un standard de viață mai ridicat decât în restul țării. Veniturile ridicate ale bucureștenilor nu sunt reflectate și de serviciile publice, cum ar fi de exemplu gestionarea deșeurilor.
Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România s-a angajat să modernizeze sistemul de gestionare a deșeurilor. Și-a asumat ținte ambițioase, precum reciclarea a 50% din toate deșeurile generate la nivelul anului 2020. Ultimele date Eurostat, din 2019, arată că ponderea deșeurilor municipale reciclate a fost de numai 11,5%.
Deși s-ar putea crede că Bucureștiul se situează undeva peste media națională la capitolul reciclare, ținând cont de nivelul veniturilor, situația nu este așa.
Capitala României reciclează mai puțin de 10% din deșeurile municipale. Ceea ce plasează Bucureștiul sub media națională. La fel ca restul țării, și Bucureștiul trebuie să se asigure că volumul total al deșeurilor eliminate anual prin depozitare la groapă să fie redus la 10% sau mai puțin din totalul deșeurilor municipale generate.
Reciclăm în București?
Problema gestionării deșeurilor din Capitală nu este de nerezolvat. Soluția are nevoie, însă, de două componente care nu pot să funcționeze una fără cealaltă. Prima este infrastructura funcțională de colectare și sortare, care să permită reciclarea unor cantități mari de deșeuri. A doua componentă este buna cunoaștere de către bucureșteni a regulilor de pregătire și separare a deșeurilor, înainte ca acestea să fie colectate de operatorul de salubrizare.
Campania Reciclăm în București își propune să contribuie la rezolvarea celei de-a doua componente, de informare și conștientizare a necesității colectării separate și a reciclării în rândul bucureștenilor.
Principalul instrument al campaniei îl reprezintă cele șase ghiduri, câte unul pentru fiecare sector, în condițiile în care Bucureștiul are șase moduri diferite de colectare separată a deșeurilor. Ghidurile „Reciclăm în București” au fost astfel concepute încât să reflecte realitatea actuală a gestionării deșeurilor, cu plusuri și minusuri. Totodată, ele oferă o mulțime de informații utile pentru bucureștenii care își doresc ca deșeurile pe care ei le generează să fie colectate corect și să ajungă la reciclare.
Pentru tipurile de deșeuri pe care operatorii de salubritate nu le colectează separat (deșeurile textile) sau pe care le colectează necorespunzător (hârtia și sticla în anumite cazuri), ghidurile oferă opțiuni alternative la serviciile operatorului de salubritate (centre de colectare, servicii private, proiecte independente, centre de donare etc).
Pe măsură ce sectoarele din Capitală vor trebui să treacă la colectarea pe mai multe fracții, bucureștenii vor avea nevoie să știe cum se colectează corect. În sprijinul acestora, asociația Viitor Plus a creat, în cadrul campaniei, un serial online difuzat pe canalele de socializare, în care sunt prezentate în detaliu regulile care trebuie respectate pentru colectarea separată a mai multor ambalaje sau produse, cum ar fi: hârtia și cartonul, sticla, plasticul și metalul, uleiul alimentar uzat, deșeurile de construcții, medicamentele sau articolele de îmbrăcăminte.
Proiectul este realizat cu sprijin de la bugetul local al Municipiului București. Conținutul acestui proiect nu reflectă neapărat poziția Primăriei Municipiului București / Consiliului General al Municipiului București și nu implică nicio responsabilitate din partea Autorității Finanțatoare.