Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Ca parte a tranziției „verzi” și a politicii climatice a UE, una dintre măsurile ce vor fi implementate pe tot teritoriul Uniunii este mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră care are ca scop protejarea industriilor europene de pătrunderea pe piață a mărfurilor din spații extracomunitare mai puțin preocupate de climă. O țară care nu urmărește politici climatice și nu este atât de preocupată de emisiile de carbon își permite să facă produse mai ieftine cu care poate să inunde piața europeană. Ca acest lucru să nu se întâmple iar industriile europene să nu se relocheze, UE va taxa suplimentar produsele extracomunitare a căror fabricare s-a făcut cu emisii.
Regulamentul (UE) 2023/956 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) a fost adoptat și a intrat în vigoare la 16 mai 2023. Acesta vizează, pe de o parte, evitarea riscul relocării activităților industriale în afara Uniunii Europene în țări terțe care nu beneficiază de o reglementare riguroasă a impactului asupra mediului, iar pe de alta parte, pentru a echilibra prețul bunurilor achiziționate/importate din țări terțe cu cele din cadrul pieței interne a UE, în perspectiva îndeplinirii obligațiilor prevăzute de Acordul de la Paris, prin impozitarea suplimentară a mărfurilor importate din aceste țări terțe.
CBAM vizează companiile importatoare de produse considerate poluante – ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, produse pe bază de polimeri, hidrogen sau amoniac. Acest mecanism va funcționa prin achiziționarea de certificate de către importatori. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor EU ETS, exprimat în EUR/tonă de CO2 emis.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„CBAM reprezintă astfel un pilon important al măsurilor prevăzute la nivelul UE prin pachetul Green Deal și funcționează în practică ca o taxă indirectă corespunzătoare amprentei de carbon a mărfurilor importate din afara UE în anumite sectoare precum ciment, fontă, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte și energie electrică. Mecanismul va include și hidrogenul, unii precursori și produse derivate din sectoarele menționate”, citim despre acest mecanism în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice.
Pe scurt, CBAM este un nou sistem reglementat de Regulamentul (UE) 2023/956 privind instituirea unui mecanism de ajustare a frontierei de carbon, fiind o parte esențială a pachetului „Fit for 55” (reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030).
Prin implementarea și funcționarea acestui mecanism sunt create stimulente menite să determine producătorii din afara Uniunii Europene să ia măsuri pentru reducerea emisiilor. „Confirmând faptul că a fost plătit un preț pentru emisiile de carbon generate, încorporate în producția anumitor bunuri importate în Uniunea Europeană, aplicarea CBAM va asigura faptul că prețul carbonului aferent importurilor este echivalent cu prețul carbonului aferent producției interne, nefiind astfel afectate obiectivele UE în domeniul energiei și schimbărilor climatice”, se mai arată în documentul citat.
Acest mecanism a fost creat cu scopul de a oferi condiții concurențiale echitabile între industriile din interiorul și cele care importă produse din afara UE, astfel încât ambele să plătească un preț similar al carbonului.
Prin urmare, se dorește a fi un instrument de combatere a relocării emisiilor de carbon – o situație în care industriile cu emisii mari de gaze cu efect de seră își mută producția în afara UE, către jurisdicții cu standard de politică climatică mai puțin stricte decât cele ale UE – reducând astfel emisiile de CO2 la nivel global și susținând obiectivele Acordului de la Paris.
România are mare parte din industria mare închisă sau funcționând la avarie, în parte pentru că fabricile românești nu au putut suporta impactul prețurilor mari ale energiei și în parte pentru că sunt împovărate cu ecotaxe. Ce nu se mai produce local este evident importat iar piața românească a fost inundată cu produse din țări care nu au aceste două probleme: prețuri mari ale energiei și ecotaxe.
Citește și:
Industria României la zero-net: ce aduce noul regulament european?