Traiectoriile forintului, zlotului, coroanei din Cehia sau leului față de euro nu sunt foarte asemănătoare dar aprecierea în termeni reali e o trăsătură comună, arată o analiză Conso.ro.
În ultimii 5 ani, piețele au trecut printr-o pandemie și înghețarea activității economice, începutul unui conflict armat în Europa și explozia prețurilor materiilor prime, scăderea dobânzilor la minime istorice și urcarea lor spectaculoasă doi ani mai târziu, “astfel încât au existat ocazii bune pentru volatilitate și mari emoții în piețele valutare”, arată analiza Conso.ro, care face o trecere în revistă a evoluției din ultimii ani a monedelor.
Pe 10 mai 2019 un euro valora 323 forinți, 430 zloți, 25,7 coroane din Cehia sau 4,76 lei, iar în această lună (10 mai 2024) Euro se schimbă pentru 387 forinți, cotația pentru zlot a rămas tot la raportul 430 zloți/euro, coroana din Cehia s-a apreciat chiar (1 euro=24,9 coroane acum) iar în cazul României avem curs depreciat ușor, cu 1 euro valorând 4,97 lei (4,9744 azi, n.red.). În procente-zlotul a stat pe loc față de euro, forintul s-a depreciat cu 19% în 5 ani, leul cu 4,4%, iar coroana cehă s-a apreciat cu 3,1%.
Astfel, toate valutele regionale s-au apreciat în termeni reali față de euro (coroana și în termeni nominali), având în vedere că am traversat între timp și o perioada inflaționistă. De pildă doar în 2022, inflația în cele 4 țări a fost de 24,5% (Ungaria), 15,7% (Cehia), 16,8% (Polonia) sau 16,4% în România în vreme ce la nivelul UE media a fost de 9,2%.
“Cu un curs apreciat ca în Cehia, stabil că în Polonia sau depreciat ușor că în România, cei care au pariat pe valutele regionale au avut de câștigat semnificativ în fața euro din diferențialul de dobânda în ultimii 5 ani, depozitele în monedele naționale fiind mai bine remunerate decât cele în euro. Performanțele din trecut nu sunt o garanție pentru viitor. Dacă privim retrospectiv, mulți vor avea impulsul să identifice situația actuală ca punct de pornire pentru noi câștiguri în viitor, doar a funcționat atât de bine plasarea banilor în valutele regionale în față alternativei depozitelor în euro. Totuși, nici în ultimii 5 ani lucrurile nu au mers atât de lin cum pare acum, nu toate băncile centrale din regiune au o politică a flotării controlate. De pildă la începutul anului 2022, când războiul din Ucraina trimitea o undă de șoc în Europa, iar prețurile materiilor prime începeau să urce, euro se apreciase față de zlot până aproape de 4,9 zloți/euro, o creștere cu peste 10% raportat la cotațiile din prezent. Forintul avusese la rândul sau un vârf la 424 HUF/euro în 2022, iar coroana din Cehia se depreciase în timpul pandemiei la 27,7 coroane/euro (martie 2020)”, menționează specialiștii Conso.
Aceștia avertizează că faptul că 2024 este an electoral în Vest și lucrurile tind să arate mai bine, cu o inflație în scădere, multe promisiuni electorale (dublate de alocările bugetare corespunzătoare) și burse în expansiune, “nu ar trebui să ne facă să pariem pe aceași evoluție și în 2025, când unele din dezechillibrele bugetare acumulate ar trebui ajustate prin politici de austeritate (vezi și în România creșterea deficitului bugetar și a celor comercial și de cont curent din ultimii ani)”.
“Cu atât mai mult cu cât în capitalism există o anumită ciclicitate, iar perioadele de expansiune aduse de creșterea creditului privat sau guvernamental sunt succedate invariabil de unele de contracție, când cheltuielile guvernului sunt tăiate, iar puterea de cumpărare a populației scade. În concluzie, chiar dacă recuperarea decalajelor față de nivelul de trăi din zona euro va fi în continuare o tendința prezența în Europa Centrală și de Est, recuperare care se va face atât prin cursul de schimb, cât și printr-o dinamică mai bună a creșterii veniturilor salariale, unele sincope pe parcurs sunt posibile, cum s-a întâmplat în timpul pandemiei sau la declanșarea conflictului din Ucraina în ultimii 5 ani (anterior am avut criză financiară din 2008-2009)”, concluzionează analiza semnată de Ionuț Dogaru.