Sursa foto: Facebook/ FMI
Deși majoritatea analiștilor consideră că cererea de pe piața locuințelor a scăzut din cauza războiului din Ucraina, prețurile de vânzare și de închiriere se comportă oarecum haotic, semn că piața caută un echilibru, care ar putea să apară doar după sfârșitul războiului dintre Rusia și Ucraina. Pe de altă parte, chiar dacă oamenii sau micii investitori par a amâna achizițiile, prețurile cresc în anumite cazuri influențate și de majorarea costurilor de construcție din cauza scumpirii cu circa 70%-80%, în medie, a materialelor de construcție.
De altfel, membri ai Asociației Române a Anteprenorilor de Construcții (ARACO) au avertizat asupra pericolelor din piață, care pot duce la blocarea completă a acesteia. Printre acestea se află războiul din Ucraina, scumpirea materialelor de construcții, sau creșterea ratelor creditelor bancare, care diminuează cererea solvabilă sau explozia prețurilor energiei.
Mai mult, Mihnea Șerbănescu, manager general al consultantului Cushman &Wakefield Echinox, spunea recent că „dificultăți sunt pe toate piețele. Locuințele s-au scumpit și se vor mai scumpi, deși cererea pare să fie în așteptare. E și firesc, dacă ești la Sulina, de exemplu, nu e exclus să te trezești cu o rachetă în cap, războiul e la graniță, oamenii au alte lucruri în gând decât să cumpere locuințe”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cum arătau prețurile de vânzare ale locuințelor în martie
În martie 2022, prețurile garsonierelor din București au înregistrat cea mai mare creștere din ultimele 12 luni, conform anunțul.ro, avansând cu 2,52%, la o medie de 47.672, după trei luni de scădere. O creștere mai modestă de 0,71% s-a înregistrat în cazul apartamentelor cu două camere, care au ajuns să coste, în medie, 74.734 de euro.
În schimb, apartamentele cu trei camere au pierdut 1,53% din preț, luna trecută, potrivit anunțul.ro, și au ajuns la o medie de 106.651 de euro, în vreme ce apartamentele cu patru camere și peste s-au scumpit cu circa 2%, la 154.281 de euro.
În fine, prețurile solicitate pentru case și vile, au stagnat la circa 256.300 de euro.
Cum se comportă prețurile de închiriere
Potrivit aceleiași platforme de anunțuri, chiriile garsonierelor au crescut cu sub 1% la 255 de euro/lună, un comportament aproape identic – un avans de sub 1% – manifestându-se și în cazul apartamentelor cu două camere, care se închiriau în martie cu 366 de euro/lună.
Creșterea, deși redusă, a chiriilor în cazul acestor apartamente, de altfel, cele mai căutate de pe piață, ar fi putut apărea și din cauza suplimentării cererii venite din partea unor refugiați ucrainieni care au decis să rămână în România în timpul războiului cu Rusia.
O reducere cu aproape 3% apare în cazul apartamentelor cu trei camere, pentru care se înregistrează chirii medii de 474 euro/lună. Chiriile apartamentelor cu patru camere și peste au stagnat, potrivit anunțul.ro, la 810 euro/lună, dar chiriile caselor și vilelor au înregistrat a doua lună consecutivă de reducere, la o medie de 1.708 euro/lună.
Ce cred experții?
„Piața rezidențială e una de moral. Întotdeauna va fi influențată de starea de spirit a potențialilor cumpărători, iar acum nu la achiziții de locuințe se gândesc oamenii. Chiar dacă au bani, preferă să nu cumpere. Piața e aproape blocată acum, s-au strâns și războiul și pandemia, dar și scumpirea materialelor de construcții”, spune Andreea Comșa, managing director al Premier Estate Management.
Iar situația actuală, dar și tendința generală a lucrurilor tind să schimbe radical piața locuințelor. Scumpirile repetate și galopante ale prețurilor vor determina, pe termen mediu și lung, apariția unui fenomen, care nu prea e acum pe placul majorității românilor și anume traiul în chirie, pe model occidental. „Nu neapărat din cauza războiului și a schimbărilor de moral, ci din cauza faptului că oamenii nu-și vor mai permite locuințe noi”, crede Andreea Comșa.
Creditele se scumpesc, prețurile se majorează, în special, din cauza materialelor de construcții, care fac probleme pentru construcțiile civile, ca și pentru realizarea de locuințe.
De altfel, și Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu, spunea acum câteva zile că pe de o parte am avut o scădere de 10% în trimestrul patru din 2021 faţă de trimestrul patru din 2020, iar pe de altă parte avem o inflaţie de 20-25% în construcţii – pe materiale este de 50% – deci practic avem o descreştere cu 30% dacă cumulăm cele două componente. A doua consecinţă evidentă se poate vedea dacă se citeşte numărul de insolvenţe şi falimente din rândul firmelor de construcţii, care este mai mare decât cel din 2010 când a fost cel mai mare număr de falimente de firme de construcţii din ultimii 20 de ani. Lucrurile încep să devină din ce în ce mai dificile.