Sursa foto: Parlamentul European
Asociația Energia Inteligentă a comparat măsurile din energie adoptate recent de România cu cele propuse de Uniunea Europeană și afirmă că ordonanța românească pe energie trebuie anulată pentru a fi realizată alta care să cuprindă reglementările europene, ceea ce va duce la creșterea haosului pe piață.
1. Reducerea obligatorie a consumului de electricitate la vârf de consum – măsură propusă de UE
Conform Asociației, în ordonanța românească privind energie, respectiv OUG 119/2022, nu există nici măcar un cuvânt rătăcit de genul „eficiență”, „reducerea consumului”, cu atât mai puțin o măsură în acest sens care să fie cuprinsă în acest OUG.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Totuși să observăm că politicile UE, dacă la gaze vorbesc de reducerea cu 15% a consumului față de consumul mediu a ultimilor 5 ani, indiferent de ora de consum, la energie electrică se vorbește exclusiv de reducerea / aplatizarea consumului la vârf, atunci când este discrepanță mare între cerere și ofertă care determină explozia prețurilor pe piața de energie, prețuri care sunt ulterior preluate și de alte produsecare se tranzacționează pe piața de energie. (UE a solicitat opțional reducerea consumului anual de gaze cu 15% ca medie a ultimilor 5 ani. Statistic România, va avea anul acesta o reducere a consumului cu 15% față de media ultimilor 5 ani, astfel teoretic am îndeplinit cerința UE)”, arată Asociația.
Conform AEI, încercarea de a explica faptul că s-a redus cantitatea plafonată cu 15% la consumatorii de energie electrică pentru casnici care consumă între 100 – 300 kWh, la instituții și IMM, este lamentabilă, deoarece acel 15% se referea la propunerea UE de a reduce consumul la gaze și nu la energie electrică.
„În al doilea rând să modifici un plafon general la toată lumea, fără să stabilești acest indicator pe: tip de consumatori, tip de industrii, pe regiuni geografie, pe intervale diferite de procent de reducere a plafonului pentru diferte grupe de consumatori etc. nu are cum să aducă reducerea consumului de energie (un consumator care folosește energia electrică pentru încălzire și are un consum mediu de 700 kWh ce rost are să facă economie cu 15%, pentru că oricum nu are cum să atingă pragul de 255 kWh decât dacă stă în frig. Tocmai de aceea dacă intenția OUG era să facă economie de energie se venea cu trepte de reducere a consumului). OUG a găsit doar un mod de justifica cum statul poate să mai încaseze niște bani la bugetul de stat, sub un slogan frumos – reducerea consumului – fără nici măcar nu este precizat în OUG”, arată AEI.
Conform Asociației, cert este că OUG trebuie modificat pentru a cuprinde obligația care UE o va impune.
Asociația susține că metodele de impunere a acestei obligații sunt similare cu cele folosite înainte de 1989:
- Modificarea programului societăților comerciale, astfel încât să se modifice profilul de consum
- Introducerea unor bonusuri / taxe pe tranzacțiile realizate pe energia electrică livrată în orele de vârf de consum (posibil doar la cei cu contoare inteligente)
- Întreruperea livrării energiei la vârf de consum, după modelul existent înainte de 1989 în România (puțin probabilă)
2. Reglementarea Marjei Comerciale la producătorii de energie cu costuri reduse (energie regenerabilă) care fac profituri mari, excepție fiind profiturile care vor fi reinvestite
Conform Asociației, OUG 119/2022 nu are o măsură de reducere a marjei comerciale la producătorii de energie regenerabilă. OUG a reglementat prețul la producători la un singur nivel (chiar dacă costurile de producție sunt foarte diferite, adică cu marje diferite), a reglementat modul de stabilire a prețului de vânzare la consummator, stabilind un CAP Price de compensare și a plafonat prețul la consumatori. Măsurile propuse de UE nu se intersectează deloc cu măsurile din OUG 119. Dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu OUG trebuie modificat, conform AEI.
3. Supraimpozitarea companiilor de petrol și gaz pentru susținerea companiilor și gospodăriilor.
România a aplicat această metodă pentru producătorii de gaze naturale încă din anul 2013, fără să se întâmple o reală protecție a consumatorilor vulnerabili, banii fiind folosiți în alte scopuri, subliniază Asociația. România supraimpozitează și producătorii de energie electrică, furnizorii și traderii de gaz și energie electrică, aspect care nu este prevăzut de măsurile UE. Din nou dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu OUG trebuie modificată cu revenirea doar la supraimpozitarea producătorilor de gaze și a celor pe petrol, consideră Asociația.
4. Asigurarea de surse financiare (cel mai probabil garanții guvernamentale) care să asigure sprijinul necesar companiilor de furnizare și trading, astfel încât acestea să continue tranzacționarea futures, să își respecte contractele forward, să mențină lichiditatea crescută a piețelor de energie și gaze naturale, evitand astfel blocajele piețelor.
Măsurile din OUG 119/2022 sunt radical opuse acestei măsuri, spune AEI. România tocmai a elaborat un plan de măsuri care adâncește riscul de blocaj financiar și descurajează furnizorii și traderii să tranzacționeze în România, conform Asociației. Filozofia OUG este de a reduce rolul traderilor, de a-i scoate de pe piață, de a se reduce tranzacțiile în piață etc. Implementarea acestei măsuri de fapt determină anularea OUG 119, conform AEI.
5. Plafonarea prețului gazelor rusești
În OUG 119/2022 nu a existat o astfel de măsură. Dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu, OUG trebuie modificată cu cuprinderea acestor măsuri. Această decizie va adduce România în situația în care probabil nu va mai beneficia de gaze din import (conform declarațiilor președintelui rus) cu impact asupra asigurării cu gaze pe tot parcursul iernii, la nivelul tuturor consumatorilor, în orice moment, arată AEI.
„În concluzie, măsurile din OUG 119/2022 nu se regăsesc din Măsurile UE (excepție face supraimpozitarea producătorilor de gaze, dar care se realizează din 2013), ceea ce determină anularea OUG recent aprobată și realizarea unei alteia, crescând haosul de pe piața de gaze și energie electrică. Consumatorii, instituțiile, producători, furnizori etc., după ce s-au apucat să schimbe software, proceduri, instrucțiuni se vor trezi în situația ca peste câteva zile să o ia de la capăt”, conchide Asociația.