Creșterea economică de 5,9% în anul 2021, anunțată recent de INS, reprezintă o revenire puternică după lovitura din primul an de pandemie, dar 2022 începe sub spectrul amenințărilor și incertitudinilor. Urmează o “încetinire semnificativă a creșterii economice”, precizează pentru Economedia.ro echipa Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor.
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2021 a crescut cu 5,9% faţă de anul 2020, arată datele publicate în această săptămână de Institutul Național de Statistică. La creşterea PIB, în anul 2021 faţă de anul 2020, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive mai importante având Comerţul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare și chiar sectorul de hoteluri şi restaurante (+1,7%). Construcţiile, pe de altă parte, au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului lor de activitate cu 1,8%.
INS a precizat că seria brută, dar şi cea ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2020, în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în 21 decembrie 2021, precum şi ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2021, fiind rectificate faţă de varianta publicată în 15 februarie 2022.
“Conform datelor revizuite de Institutul Național de Statistică, PIB-ul trimestrial al României a scăzut în ultimul trimestru al anului 2021 cu doar 0,1% față de trimestrul precedent (în condițiile în care anunțul provizoriu estima un minus de 0,5%. Astfel, la nivelul întregului an 2021 avem o creștere de 5,9% a PIB-ului (față de +5,7% anunțat provizoriu). Creșterea economică de 5,9% în anul 2021 reprezintă o revenire puternică după scăderea PIB-ului de 3,7% în anul 2020, anul afectat de apariția pandemiei de coronavirus și de cele mai stringente măsuri impuse de autorități pe parcursul întregii pandemii”, amintesc economiștii de la UBB.
Care sunt cele mai importante evoluții care au dus la această creștere PIB-ului?
“Pe partea cererii, atât consumul intern, cât și investițiile au crescut, consumul având cea mai spectaculoasă evoluție. De asemenea, intensificarea exporturilor și importurilor a avut un rol important în acest rezultat economic”, precizează echipa de cercetare pentru Economedia.ro.
În ceea ce privește contribuția sectoarelor activității economice, cele mai semnificative creșteri au fost identificate în sectorul serviciilor. Explicația ține de faptul că domeniul a primit un impuls pe parcursul anului 2021 și datorită eliminării treptate a unor măsuri de restricție impuse anterior în contextul pandemiei. Asta deși, pe parcursul anului, România a continuat să se confrunte cu valuri COVID de intensitate mare. Industria a avut și ea o contribuție pozitivă, însă mai puțin semnificativă decât sectorul serviciilor. “Pe partea negativă putem identifica doar sectorul Construcțiilor, unde anul 2021 a adus o ușoară scădere. Având în vedere însă faptul că pe parcursul anului 2020, în plină pandemie, construcțiile au avut un aport pozitiv, această evoluție este mai puțin surprinzătoare, fiind un efect decalat în timp al pandemiei”, menționează cercetătorii.
Aceștia subliniază că anul 2021 a fost un an asimetric din perspectiva evoluției economiei. “Primul semestru a adus o revenire economică dinamică, ritm care s-a încetinit semnificativ în partea a doua a anului. Această reducere a ritmului de creștere se datorează mai multor factori, precum creșterea presiunii inflaționiste, apariția și răspândirea variantei Delta a coronaviruslui, respectiv declanșarea crizei energetice”, sintetizează economiștii.
Pentru anul în curs, echipa de cercetare se așteaptă la o încetinire semnificativă a creșterii economice, perspectivă care este și mai mult pusă sub presiune de conflictul militar pornit de Rusia în Ucraina.
Proiect de monitorizare a economiei în pandemie
Proiectulde cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor a fost lansat în 2020 și monitorizează evoluția economiei naționale în timp real, în contextul pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind și previziuni pe termen scurt și mediu privind pandemia și performanța economică a României. Rezultatele complete ale proiectului de cercetare, actualizate zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).
Proiectul de cercetare este coordonat de Szasz Levente (profesor, UBB FSEGA), iar membrii echipei sunt Balint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csala Denes (Lancasler Universily, cadru didactic asocial UBB FSEGA), Csiki Ott6 (doctorand UBB FSEGA), Nagy Balint Zsolt (conferentiar UBB FSEGA), respectiv Racz Bela-Gergely (lector UBB FSEGA).