Sursa foto: Pexels
România a ratat termenul de 3 iulie, impus de o directivă europeană, pentru a interzice prin legislație națională vânzarea unei categorii largi de produse de plastic de unică folosință, precum farfurii, tacâmuri ori casolete. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a dat inițial vina pe colegii de la Sănătate și Mediu, după care a revenit și a anunțat că abia săptămâna viitoare va lansa pe circuitul de avizare un proiect de ordonanță de urgență.
De doi ani amână România adoptarea legislației care să transpună Directiva UE numărul 2019/904, care obligă statele europene să interzică vânzarea și utilizarea farfuriilor, tacâmurilor, paielor, a bețelor pentru baloane și bețișoarele pentru urechi. În plus, directiva prevede ca fiecare stat membru să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui să conțină, până în 2025, cel puțin 25% material reciclat, iar până în 2030 cel puțin 30%. Decizia are ca scop scăderea gradului de poluare a mediului, dat fiind că plasticul rămâne mii de ani în mediul înconjurător înainte de distrugere.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, cel care e responsabil de implementarea legislației, a anunțat vineri pe Facebook că proiectul unei ordonanțe de urgență ”este aproape finalizat” și că el va fi lansat abia săptămâna viitoare în procedură de avizare interministerială. Aceasta înseamnă că până la adoptarea lui de către guvern va mai trece o perioadă de timp. În acest caz, România riscă declanșarea unei proceduri de sancționare (infringement) din partea Comisiei Europene din cauza nerespectării legislației comunitare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ministrul Tanczos Barna a încercat săptămâna trecută să dea vina pe colegii de la Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei pentru întârzierea ordonanței.
“Nu prea am primit semnale nici sprijin nici de la Ministerul Sănătăţii, deşi ţigările şi filtrele acelea care sunt single-use practic sunt cumva, într-un fel, în ograda, în curtea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Economiei, ca în România de obicei, nu ştie să calculeze un impact sau consecinţele interzicerii producţiei acestor produse din plastic”, a declarat Tanczos Barna într-o conferință de presă. La doar câteva ore, el a revenit cu o postare pe Facebook în care își schimbase cu 180 de grade poziția și îl lăuda pe ministrul Economiei: ”Vom finaliza cu succes acest proces de transpunere, iar acest lucru i se datorează, în bună măsură, domnului ministru Claudiu Năsui, cel care a deblocat situația, odată cu preluarea portofoliului. Îi mulțumesc public pentru asta”.
Tanczos Barna a dat detalii și despre principalele motive ale amânării: perioada de tranziție necesară companiilor care au stocuri din mărfurile ce trebuie interzise.
”Problema cea mai complexă care trebuie rezolvată este perioada de tranziţie. Trebuie să vedem cum reuşim să legăm această perioadă în care totul este permis cu perioada în care majoritatea acestor produse vor fi interzise atât la producători cât şi punerea lor pe piaţă din stocurile pe care le au comercianţii sau producătorii. Ar putea exista şi măsuri intermediare. Lucrăm la un act normativ, o ordonanţă, prin care măcar la festivaluri să interzicem din vara asta folosirea acestor produse care sunt în Directivă. Cred că ar fi un semnal bun, pozitiv, astfel încât măcar acolo unde imediat se poate implementa să dăm un semnal pozitiv”, a explicat joi ministrul Mediului, citat de Agerpres.
Context. Datele Comisiei Europene (CE) arată că produsele de unică folosinţă din plastic au un impact negativ major asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii oamenilor, 70% dintre deşeurile descoperite în apele şi pe plajele europene fiind produse din plastic.
Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului a fost adoptată în urmă cu doi ani şi prevede zece categorii de produse: beţigaşe de urechi, farfurii şi tacâmuri de unică folosinţă, baloane şi beţe pentru acestea, ambalaje de mâncare, pahare din plastic pentru băuturi, alte ambalaje folosite pentru băuturi, filtre de ţigări, pungi de plastic, ambalaje din plastic, şerveţele umede şi alte produse de igienă din plastic.
Documentul forului european prevede şi faptul că, în conformitate cu politica UE privind deşeurile, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a reduce consumul anumitor materiale plastice de unică folosinţă pentru care nu există nicio alternativă (căni de băut, inclusiv huse şi capace, şi recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat), dar şi să monitorizeze consumul acestor produse de uz unic, precum şi măsurile luate şi raportează progresele înregistrate către Comisia Europeană.
Actul normativ trebuie transpus în legislaţia ţărilor UE până la 3 iulie 2021, iar restricţiile de piaţă şi marcarea regulilor de produs se aplică începând cu această dată, în timp ce cerinţele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică de la 3 iulie 2024. Măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorului intră în vigoare din 31 decembrie 2024.