Foto: Inquam Photos / George Călin
Privind către anul 2023, perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudine, de unde şi diverse anticipări recesioniste, a declarat consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a declarat în cadrul conferinţei “Educaţia financiară şi sistemul bancar”.
De aici şi nevoia de a cunoaşte realitatea din spatele cifrelor, fie şi numai dacă ne raportăm la ratele persistente ale inflaţiei actuale, atât de dureroase pentru categoriile sociale cu venituri mici şi fixe, cum sunt pensiile, de fapt, pentru marea parte a pensionarilor României, arată Marinescu.
El susține că în prezent, costurile redresării post-pandemie sunt dublate de efectele războiului, de explozia preţurilor la energie şi materii prime, de inflaţia severă şi schimbările climatice.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
”Poate părea surprinzător că vorbim în continuare despre nevoia de educaţie economică şi financiară, după trei decenii în care am trăit de toate: tranziţie economică, reforme, crize, aderare europeană. Sunt 30 de ani în care economia şi societatea au evoluat semnificativ, însă trebuie să fim conştienţi că schimbări şi reforme vom face continuu, şi de acum înainte, în educaţie, sănătate, economie sau administraţie. Una din lecţiile economice elementare pe care o prezint studenţilor mei, de la primele cursuri, spune că „nimic nu este gratuit” – „there is no free lunch”, că orice are un cost, pentru oricine, mai devreme sau mai târziu, indiferent ce alegem, ca opţiuni individuale sau decizii politice”, a declarat consilierul prezidenţial.
El arată că, deşi considerat poate banal, acest adevăr simplu este deseori ignorat, cu consecinţe profunde pentru decizii esenţiale.
Politicile din pandemie și inflația de acum
”De prea multe ori întâlnim opinii şi comportamente care par să spună că educaţia este gratuită – pentru că şcolile sunt gestionate în general de stat, că mediul natural este gratuit – pentru că este al tuturor, sau chiar pacea este gratuită – pentru că beneficiem de securitate, fără să fi simţit războiul. De aceea, înainte de a vorbi despre bani, despre cum să îi gestionăm, avem nevoie să ştim mai întâi despre costurile alegerilor noastre şi efectele lor asupra unora sau asupra tuturor, nu doar ca efecte directe, ci şi indirecte, şi nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen lung. Este important să cunoaştem, de exemplu, că inflaţia nu vine de la sine, ci este rezultatul unor decizii. Şi să înţelegem de ce realitatea globală a inflaţiei actuale, extrem de dureroasă în prezent, este de fapt nota de plată pentru politicile monetare şi bugetare din pandemie, politici de tip „whatever it takes”, prin care statele lumii au căutat să salveze economia de criza pandemiei, prin multiplicarea masei monetare şi deficite bugetare fără precedent în ultimele decenii. Şi la acestea se adaugă acum spirala inflaţionistă a războiului şi a unei crize energetice severe, potenţată şi de obiectivele verzi”, spune Cosmin Marinescu.
Semnalele de creștere economică, anulate de război
”Semnalele anului trecut de revenire a marilor economii au fost anulate, practic, prin efectele războiului asupra sectorului energetic şi la nivelul unor lanţuri cheie de aprovizionare în economia mondială. Prognozele de creştere economică pentru 2023 au fost retrogradate destul de puternic. Fondul Monetar Internaţional şi OCDE estimează pentru Zona Euro şi SUA creşteri economice modeste, de sub 1%, care confirmă fragilitatea economiilor şi îndeamnă la măsuri adecvate, bazate pe prudenţă, echilibru şi responsabilitate onestă pentru viitor.”, spune acesta.