CGT Power Ișalnița a scos la licitație un contract de execuție a lucrărilor pentru termocentrala Ișalnița – un grup energetic nou pe gaze cu o capacitate instalată de 850 MW care va fi realizat în 30 de luni la un cost de 2,8 miliarde lei – 560 milioane euro. Contractul presupune proiectare, execuție lucrări și 160 de luni de mentenanță, după recepția obiectivului.
Această companie este un joint venture între Alro Slatina, producător de aluminiu deținut de rușii de la Vimetco, și Complexul Energetic Oltenia, producător de electricitate pe bază de cărbune controlat de stat, prin ministerul Energiei. Complexul Energetic Oltenia S.A. deține 59,9% din capitalul social și Alro S.A. deține 40,1%, din capitalul social.
Din cei 560 milioane euro, cât costă acest proiect scos la licitație, circa 250 de milioane de euro reprezintă contribuție a ministerului Energiei, care are banii din Fondul pentru Modernizare al UE. Potrivit anunțului făcut la începutul anului de Energie, cu ocazia semnării acordul de finanțare din Fondul pentru Modernizare, centrala ar trebui să fie funcțională în mai 2027.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Centrala ar urma să înlocuiască două blocuri energetice pe lignit de 315 MW fiecare, ultimul dintre acestea fiind oprit complet la începutul anului și intrat în rezervă tehnică.
Ișalnița este unul din marile proiecte de construcție de grupuri energetice noi pe gaze care sunt în diverse stadii de execuție. Cel mai avansat este termocentrala Iernut, a Romgaz, care va fi finalizată până la sfârșitul anului, după ce oricum are întârziere de peste trei ani.
Cel mai mare proiect este însă termocentrala Mintia, unde un grup irakian, Mass Group, investește 1,4 miliarde euro pentru a ridica cea mai mare unitate energetică pe gaze din UE și cel mai mare consumator individual de gaze din România – 1.700 MW capacitate instalată. Prima turbină de producție Siemens a ajuns deja la amplasament iar, în luna mai, termocentrala a primit acordul de mediu de la APM Hunedoara. Termocentrala ar trebui să devină funcțională la sfârșitul lui 2026.
La sfârșitul anului trecut, directorul Transgaz (operatorul Sistemului Național de Transport Gaze), Ion Sterian, preciza că, în urma unor investiții în construcția mai multor termocentrale, consumul României de gaze se va dubla, până la sfârșitul acestui deceniu, de la 10 miliarde de metri cubi în prezent la 20 de miliarde de metri cubi. Chiar și cu intrarea în exploatare, din 2027, a gazului din Marea Neagră, și acest consum nu ar putea fi asigurat strict din resurse interne. „Eu vă spun: în următorii patru-cinci ani, pe măsura declinului producției interne de gaze, atât la OMV Petrom, cât și la Romgaz, unde avem un declin natural al producției – azi avem cam 9 miliarde de metri cubi de gaze (pe an – n.r.), nici gazele din Marea Neagră, circa 8 miliarde de metri cubi, nu vor satisface necesarul României… Gazele suplimentare eu le văd venind din import, din zona Mării Caspice și din terminalele LNG din Turcia și din Grecia”, spunea Sterian.
Consumul de gaze al României a ajuns, în acest an, la valori istoric scăzute, în principal din cauza scăderii consumului industrial, dar și pentru că sezonul rece a venit, în general, cu temperaturi moderate. Cel mai mare consumator industrial al țării, combinatul de îngrășăminte Azomureș, a funcționat sincopat, în ultimii ani. Nici azi nu funcționează la capacitate.