Consultanții EY estimează că PIB-ul României va crește cu doar 1,2% în acest an, dar economiile vecinilor din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia vor stagna sau chiar vor scădea. Raport: “Este posibil să asistăm la o creștere a fuziunilor și achizițiilor în dificultate”

calcul preturi inflatie Foto: © Tero Vesalainen / Dreamstime.com

Estimările EY, una dintre cele mai mari firme de consultanță active și pe piața locală, arată că PIB-ul României va crește cu 1,2%, în vreme ce țările vecine se vor confrunta că scăderi sau stagnare, conform raportului Romanian M&A Market Review. Specialiștii anticipează că atât valoarea, cât și volumul tranzacțiilor în 2023 vor rămâne, în linii mari, la același nivel cu cel din anul precedent, deși este probabil ca efectele continue ale inflației ridicate și ale prețurilor ridicate la energie să determine schimbări.

“În pofida incertitudinii economice globale și a turbulențelor recente din sectorul bancar, perspectiva noastră privind fuziunile și achizițiile din România în 2023 rămâne pozitivă. Activitatea de fuziuni și achiziții este strâns corelată cu macroeconomia, care indică faptul că România este una dintre cele mai performante economii din UE în 2023. Ne așteptăm ca PIB-ul României să crească cu 1,2%, comparativ cu stagnarea din țările vecine V-4, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia”, arată raportul. Se prevăd și scăderi, conform datelor sintetizate grafic:

Grafic: EY

Pe de altă parte, datele Comisiei Naționale de Prognoză arătau pentru anul acesta o majorare de 2,8%.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Consultanții spun că au continuat să observe “niveluri sănătoase” de activitate de fuziuni și achiziții în sectoarele cheie ale economiei în primul trimestru din 2023, precum și anunțarea celei mai mari tranzacții din ultimii ani: vânzarea Grupului Enel din România pentru aproximativ 1,36 miliarde de dolari.

Specialiștii anticipează că atât valoarea, cât și volumul tranzacțiilor în 2023 vor rămâne, în linii mari, la același nivel cu cel din anul precedent, deși este probabil ca efectele continue ale inflației ridicate și ale prețurilor ridicate la energie să determine schimbări în structura fuziunilor și achizițiilor din România

Accesul la capital a fost o preocupare pentru firmele românești cu mult înainte de recentele evoluții din sectorul bancar global, menționează raportul. Potrivit sondajul privind investițiile Băncii Europene de Investiții (EIBIS) din 2022, 15% dintre firmele românești sunt constrânse din punct de vedere financiar; mai mult de dublu față de media UE (6%).

“În acest context, decizia Băncii Naționale a României (BNR) de a nu înăspri și mai mult politica monetară prin menținerea ratelor dobânzilor la 7% în februarie va fi o veste binevenită, ea implică totuși faptul că băncile vor continua să aplice o politică monetară mai strictă privind criteriile de creditare în lunile următoare. Cu toate acestea, potrivit EIBIS, firmele românești au o probabilitate aproape dublă de a fi primit granturi (40%) față de firmele din UE (21%)”, arată raportul.

Capacitatea de a genera proiecte bancabile pentru a accesa avalanșa de fonduri UE disponibile pentru a sprijini economia României dezvoltarea economică a României în următorii cinci ani ar putea juca un rol esențial în susținerea fuziunilor și achizițiilor și a unor investiții mai ample în țară.

Analiza mai mențonează că investitorii străini au investit în principal în sectoarele tehnologiei, imobiliar și al energiei regenerabile în cursul anului 2022.

Sectorul IT rămâne de interes. “Credem că nevoia continuă a companiilor de a-și accelera transformarea prin integrarea digitalului în centrul activității lor, împreună cu cu faptul că România este lider european și pe locul șase în lume în ceea ce privește numărul de specialiști IT certificați pe cap de locuitor, va face ca fuziunile și achizițiile în sectorul tehnologic să rămână robuste și în 2023”, arată raportul.

Acesta menționează că, deși România s-a clasat puțin în afara topului 40 de destinații de investiții în cel mai recent studiu EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI) al EY, a făcut un salt de unsprezece poziții, ajungând pe locul 42, pe baza competitivității costurilor sale relative pentru energia industrială.

România s-a clasat, de asemenea, în topul 5 al destinațiilor europene pentru investițiile străine directe în domeniul energiei regenerabile în 2022, marcând o schimbare semnificativă față de 2019, când
a fost în afara top-20.

Ne așteptăm să vedem niveluri crescute de fuziuni și achiziții în domeniul regenerabilelor în 2023, impulsionate de tranziția energetică. Pe de alt[ parte, e foarte probabil ca fuziunile și achizițiile din sectorul imobiliar să rămână relativ scăzute în 2023, comparativ cu nivelurile maxime înregistrate în 2021, în actualul context: rate ridicate ale dobânzilor, costuri de construcție mai mari, randamente nete mai mici și un portofoliu mai limitat de noi dezvoltări care urmează să se
comercializare, în special pe segmentul de birouri.

Ne așteptăm ca inflația de bază să continue să se accelereze, deoarece creșterile anterioare ale prețurilor la energie și ale prețurilor globale ale producției, precum și creșterea puternică a salariilor continuă să se filtreze în prețurile altor bunuri și servicii. Este probabil ca acest lucru să atenueze activitatea de fuziuni și achiziții în sectorul industrial și de producție avansată, deoarece este mai probabil ca producătorii să se concentreze mai degrabă pe gestionarea costurilor în loc de expansiune.
Deși inflația ridicată reduce venitul real disponibil al gospodăriilor și, prin urmare, cheltuielile discreționare, ne așteptăm ca activitatea de fuziuni și achiziții să rămână stabilă în sectorul produselor de consum și al comerțului cu amănuntul, determinată în special de cererea de oportunități în agricultura și producția alimentară din România”, arată raportul EY.

Acesta menționează că anunțul din ianuarie conform căruia brutăria locală Vel Pitar va fi achiziționată de Grupo Bimbo din Mexic pentru o sumă estimată la 210 milioane USD, este un bun exemplu al apetitului investitorilor străini pentru activele din sector.

Diferența de așteptări de evaluare dintre cumpărători și vânzători va începe să se reducă în 2023, pe măsură ce crește încrederea ofertanților și vânzătorii se adaptează la noua realitate, după nivelurile record de evaluare înregistrate în 2021, mai estimează EY.

Este posibil să asistăm la o creștere a fuziunilor și achizițiilor în dificultate în cursul anului 2023, deoarece unele întreprinderi se luptă să facă față impactului unor prețuri mai mari ale costurilor, a turbulențelor economice și a ratelor ridicate ale dobânzilor, ceea ce duce la vânzări. Ne așteptăm, de asemenea, să vedem companii mari evaluând dezinvestiții și divizări ale unor operațiuni discrete pentru a se reorienta către operațiunile de bază, realocarea capitalului și crearea de valoare pentru acționari”, conchide raportul.

Piața de fuziuni și achiziții în 2022

Piața de Fuziuni și achizițiile din România (M&A) a înregistrat pe parcursul anului trecut 258 de tranzacții, cu o valoare totală estimată de 6,6 miliarde de dolari, arată datele centralizate de consultanții de la EY în raportul Romanian M&A Market Review. Aceasta reprezintă o creștere de 26% în comparație cu numărul de tranzacții din 2021 (205), și o creștere de 10% de la an la an în ceea ce privește valoarea tranzacțiilor (6,0 miliarde USD în 2021).

Volumul tranzacțiilor a atins un maxim istoric în semestrul I 2022, întregul an înregistrând cel mai mare număr de tranzacții din istorie.

Deși numărul de tranzacții a fost cu 3% mai mic în S2 2022, acesta a fost totuși peste vârful anterior, înregistrat în S2 2021, demonstrând astfel robustețea fuziunilor și achizițiilor din România în context global.

“În timp ce transparența continuă să scadă (~29% în 2022 față de ~36% în 2018) în ceea ce privește proporția de tranzacții cu valori dezvăluite, observăm că valoarea tranzacțiilor cu valoare dezvăluită în 2022 (3,8 miliarde USD) a rămas în linie cu nivelurile din 2021”, arată raportul.

Consultanții apreciază că, în contextul multiplelor turbulențe la nivel global și având în vedere comparația cu un an 2021 foarte reușit, activitatea de fuziuni și achiziții din România de anul trecut arată un grad remarcabil de reziliență și marchează un punct luminos într-un context regional altfel în declin privind nivelurile de fuziuni și achiziții din regiune.

“Piața locală continuă să beneficieze de fundamente foarte solide, cu multe întreprinderi locale cu spirit antreprenorial, întreprinderi locale care au ajuns la stadiul de maturitate în ultimii ani și devenind gata să intre în tranzacții de fuziuni și achiziții. În plus, fundalul macroeconomic continuă să să fie unul pozitiv și să susțină mediul de afaceri, România terminând anul 2022 ca fiind cea mai performantă economie din Europa Centrală și de Est de la pandemie încoace, înregistrând o creștere impresionantă a PIB-ului de 4,6% de la an la an în cursul celui de-al patrulea trimestru al anului trecut”, notează raportul.

Analiza subliniază că investitorii strategici continuă să fie actorii dominanți în fuziuni și achiziții din România, contabilizând 88% din tranzacții în 2022.

Echilibrul dintre investitorii autohtoni și cei străini a fost echilibrat în 2022. Tranzacțiile interne au înregistrat o ușoară creștere, cu 119 tranzacții înregistrate (față de 112 în 2021), în timp ce numărul tranzacțiilor realizate de către investitorii străini (inbound) a crescut cu 38% de la un an la altul, până la un total de 119. În special, numărul tranzacțiilor outbound a crescut – chiar s-a dublat de la an la an, reflectând dorința sporită a investitorilor români de a executa tranzacții transfrontaliere, cu toate că numărul absolut al acestor tranzacții rămâne în continuare scăzut în ansamblu.

Cele mai active sectoare în funcție de numărul de tranzacții (volum) au fost cel tehnologic (19,4% din tranzacții) și cel imobiliar (16,3%), urmate de sănătate (11,2%), energie, energie electrică și utilități (9,7%) și produse industriale diversificate (7,8%).

 

 

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: