Foto: Pixabay
Impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie va genera încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parţial, ce va conduce implicit la creşterea ratei şomajului, consideră consultanţii unei companii de profil, a declarat pentru Agerpres Serge R. Gonvers, country managing Partner, Baker Tilly Romania.
Potrivit sursei citate, mediul de afaceri consideră că această măsură fiscală ignoră realitatea pieţei muncii şi specificul multor domenii de activitate în condiţiile în care legislaţia muncii permite încheierea unor astfel de contracte de muncă cu timp parţial, flexibilitatea şi libertatea de alegere a modului şi a timpului de lucru reprezentând o preocupare importantă în ultimii ani pentru adaptarea la condiţiile socio-economice actuale.
„Mediul de afaceri consideră că această măsură fiscală ignoră realitatea pieţei muncii şi specificul multor domenii de activitate în condiţiile în care legislaţia muncii permite încheierea unor astfel de contracte de muncă cu timp parţial, flexibilitatea şi libertatea de alegere a modului şi a timpului de lucru reprezentând o preocupare importantă în ultimii ani pentru adaptarea la condiţiile socio-economice actuale. Printre efectele ce nu întârzie să apară, întrevedem încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parţial ce va conduce implicit la creşterea ratei şomajului. Aşadar, nu este greu de anticipat că supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parţial va avea efecte contrare celor aşteptate de autorităţi”, a declarat Serge R. Gonvers, country managing Partner, Baker Tilly Romania.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Consultantul a subliniat că măsura şi-a dovedit deja ineficienţa în condiţiile în care a mai fost implementată în 2017 şi eliminată după circa doi ani, în 2019.
Mai mult, potrivit sursei citate, obligaţia angajatorilor de a suporta diferenţa de contribuţii dacă acestea sunt mai mici decât cele raportate la salariul minim brut pe ţară este de departe inechitabilă întrucât aceştia vor înregistra costuri aferente unui program de lucru cu normă întreagă, primind în schimb o contraprestaţie parţială.
Potrivit Ordonanţei 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuţia de asigurări sociale şi cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.
Cât priveşte eliminarea impozitului specific pentru sectorul HoReCa, măsură care va intra în vigoare la începutul anului viitor, Gonvers consideră că decizia reprezintă un avantaj în special pentru companiile mari din domeniu, care vor avea posibilitatea de a plăti 1% impozit indiferent de nivelul veniturilor realizate.
„Societăţile din sectorul HoReCa vor putea opta începând cu anul viitor fie pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (1% din venituri), fie pentru plata impozitului pe profit (16% aplicat la diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, după ajustările fiscale corespunzătoare). Aşteptarea rezonabilă este ca marea majoritate să opteze pentru impozitul de 1% pe veniturile microîntreprinderilor – cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de contribuabilii din alte domenii de activitate, societăţile din sectorul HoReCa fac excepţie de la condiţia de încadrare a veniturilor realizate în plafonul maxim de 500.000 euro valabil din 2023. Putem concluziona astfel că societăţile active în sectorul HoReCa, îndeosebi cele mari, sunt avantajate faţă de toate celelalte categorii de contribuabili, având posibilitatea de a plăti 1% impozit indiferent de nivelul veniturilor realizate”, a explicat reprezentantul companiei de consultanţă.
Un alt efect benefic al acestei modificări ar putea fi reprezentat de utilizarea unui sistem de impunere considerabil simplificat comparativ cu impozitul specific ce presupunea calcule cu variabile şi coeficienţi – dificil de gestionat în practică (atât din perspectiva contribuabililor, cât şi a autorităţilor fiscale), mai ales dacă societatea desfăşura simultan activităţi specifice HoReCa şi activităţi economice supuse impozitului pe profit.
O altă măsură fiscală care se va aplica din 2023 este majorarea impozitului pe dividende la 8%. În context, Serge R. Gonvers estimează că vor avea loc distribuiri semnificative de dividende în perioada rămasă până la sfârşitul anului pentru a beneficia de impozitul de 5%, însă avertizează că ieşirile masive de lichidăţi într-o perioadă scurtă de timp poate atrage riscul de decapitalizare.
„Ieşirile masive de lichidăţi într-o perioadă scurtă de timp poate atrage riscul de decapitalizare ce ar putea reprezenta un impediment pentru societăţile româneşti în obţinerea de credite sau alte forme de finanţare. Adiacent, decapitalizarea ar putea exclude posibilitatea de a beneficia de reducerile la impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru menţinerea capitalului propriu pozitiv (posibil destabilizat prin retragerile de dividende în 2022). Pe de altă parte, deşi majorarea impozitului pe dividende va face ca ţara noastră să devină mai puţin atractivă pentru investitorii străini decât ţări precum Letonia (0%), Bulgaria (5%), Grecia (5%), Estonia (7%) şi Slovacia (7%), România îşi va păstra avantajul competitiv ţinând cont de faptul că noua cotă de impozitare se află totuşi sub cele ale multor ţări din Uniunea Europeană precum Croaţia (10%), Cehia (15%), Lituania (15%), Ungaria (15%) sau Polonia (19%)”, a mai precizat reprezentantul companiei de consultanţă.
Cât priveşte fondurile de pensii, care nu vor mai fi scutite de impozit pe dividende, Gonvers crede că introducerea impozitului de 8% va afecta cu siguranţă randamentul fondurilor de pensii private/facultative, ceea ce va avea impact inclusiv asupra participanţilor la aceste fonduri.
„Mai mult, trebuie luate în considerare investiţiile pe piaţa de capital din România realizate de fonduri de pensii din Uniunea Europeană ce ar putea migra către alte pieţe, în contextul impozitării dividendelor primite de la societăţile româneşti”, a mai afirmat sursa citată.
Pe de altă parte, referitor la creşterea gradului de colectare a TVA, reprezentantul Baker Tilly consideră că va mai trece o vreme până ce se vor vedea rezultate notabile pe acest segment, chiar dacă în ultimii ani se remarcă o preocupare sporită a autorităţilor în sensul adoptării unor măsuri menite să susţină îmbunătăţirea gradului de colectare.
Potrivit opiniei sale, printre măsurile care ar putea determina o colectare mai bună se numără digitalizarea relaţiei dintre autorităţile fiscale şi contribuabili, direcţionarea resurselor cu atribuţii de control către contribuabilii cu grad ridicat de risc fiscal şi simplificarea procedurilor de administrare fiscală în vederea sprijinirii conformării voluntare.
Consultantul citat aminteşte că dintre măsurile aflate în curs de implementare, cea mai importantă este raportarea SAF-T, obligatorie momentan pentru marii contribuabili. Tot în decursul acestui an, au fost introduse RO e-Transport şi RO e-Factura ce vizează produsele cu risc fiscal ridicat.
„Deşi aceste iniţiative pot avea un real aport la îmbunătăţirea colectării TVA prin identificarea facilă a cazurilor de neconformare la declararea/plata TVA şi aplicarea promptă a măsurilor corespunzătoare, implementarea aproape simultană a acestora într-o perioadă de timp foarte scurtă pune presiune considerabilă asupra contribuabililor. Pe de altă parte, rămâne de văzut în ce măsură autorităţile fiscale vor avea capacitatea şi resursele necesare pentru a analiza şi acţiona asupra unui volum colosal de informaţii”, a mai spus Gonvers.
Baker Tilly South East Europe, un membru independent al Baker Tilly International, operează în România din 2001 oferind servicii de contabilitate, fiscalitate, audit şi consultanţă.