Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, a emis, joi, opinia privind a doua rectificare bugetară din acest an și subliniază că aceasta vine, în special, cu nerealizări importante la proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de unde se revizuiesc aproape 6 miliarde lei, și cu creșteri puternice ale cheltuielilor cu dobânzile, de 4,5 miliarde lei. Instituția mai arată că există probleme majore și la investiții, fiind un ecart de 20,6 miliarde lei față de ținta stabilită la prima rectificare.
Consiliul Fiscal arată că proiectul celei de a doua rectificări bugetare include o majorare de mică amploare atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor totale ale bugetului de venituri și cheltuieli, de +0,8 miliarde lei. Deficitul bugetar rămâne astfel nemodificat în termeni nominali. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului bugetar este anticipat să se diminueze la 5,74% din PIB de la 5,84% din PIB anterior, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 23,7 mld. lei. „CF salută intenția Guvernului de a ținti un deficit bugetar mai redus pentru acest an”.
Însă Consiliul Fiscal arată că în structura veniturilor și cheltuielilor bugetare, există modificări importante.
Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive mai importante ale estimărilor inițiale survin la venituri nefiscale (+6,7 miliarde lei), impozit pe profit (+1,6 mld. lei), sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1,5 mld. lei).
În schimb, revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 miliarde lei), veniturilor din TVA (-2 mld. lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvență 5G (-1,3 mld. lei), încasărilor din accize (-0,7 mld. lei).
Pe categorii de cheltuieli bugetare, suplimentări mai importante se regăsesc la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (+4,5 mld. lei), asistență socială (+1,6 mld. lei), bunuri și servicii (+1 mld lei), cheltuieli de capital (+0,5 mld. lei), în timp ce diminuări însemnate ale alocărilor au loc la nivelul proiectelor cu finanțare din PNRR, incluzând și componenta de împrumut (-7,6 mld. lei).
Consiliul Fiscal afirmă că cea de a doua rectificare bugetară confirmă aprecierile instituției cu privire la insuficiența alocărilor pentru cele două categorii menționate mai sus, cu mențiunea că alocările suplimentare propuse prin cea de a doua rectificare bugetară însumează 2,6 miliarde lei.
CF mai subliniază că execuția bugetară la 9 luni arăta o sub-execuție semnificativă a cheltuielilor de capital. Există un ecart față de ținta propusă prin prima rectificare de circa 20,6 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 48,3% din alocările pentru întregul an.
Totodată, există o sub-execuție și a proiectelor finanțate din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 (ecart față de țintă propusă prin prima rectificare de circa 25,3 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 51,7% din alocările pentru întregul an). În aceste condiții, chiar și presupunând o accelerare semnificativă a acestor cheltuieli în ultimele 3 luni ale a.c., este posibil și chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite să fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar, arată instituția.
În plus, Consiliul Fiscal mai susține că o sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei cash și, mai ales, prin prisma metodologiei europene ESA 2010, este reprezentat de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie (OUG nr. 118/2021 pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022 și OUG nr. 27/2022 pentru perioada aprilie 2022 – august 2022).
Costul final al OUG nr. 118/2021 a fost de circa 2,4 miliarde lei în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE în baza prevederilor OUG nr. 27/2022 până la data de 10.11.2022 sunt în cuantum de 5,3 miliarde lei. Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare, de circa 7,4 miliarde lei, au fost deja epuizate, în condițiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie / de validat de către ANRE. În plus, persistă incertitudini și cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG nr. 119/20228), arată instituția.