Care sunt marile schimbări provocate de noile politici de mediu și energie ale UE; Cum își poate reforma România principalele sectoare economice în plină criză, cu fonduri europene; Răspunsul economiei românești la criza pandemică; Bugetul UE – implicații pentru România – sunt temele principale ale Conferinței LIVE organizată de G4Media.ro, în parteneriat cu Edupedu.ro.
Dezbaterea este transmisă în direct pe website și Facebook, pe G4Media.ro și Edupedu.ro. Acțiune co-finanțată de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication).
Transmisia live, aici:
Agenda evenimentului:
Moderator: Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media.ro.
15:05 – 15:20 Siegfried MUREȘAN, europarlamentar, vicepreședinte, grupul PPE, membru Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare
Principalele declarații:
- La începutul mandatului actualei Comisii unul dintre obiective a fost să facem mai mult pentru obiectivele de climă, cei mai mulți dintre cei care au votat au spus că așteaptă ca UE să facă mai mult
- Ponderea celor care au cerut asta e ceva mai mică în România față de alte țări
- Obiectivul este ca până în 20-50 să fim neutri în emisiile de obiective de carbon, iar obiectiv intermediar – reducerea cu 55% până în 2030.
- Grupul PPE a spus că susținem reducerea poluării dar trebuie să avem studii de impact.
- Pentru România, trebuie următoarele obiective strategice: 1) obiectivele la nivelul UE nu ne dezavantajează 2) primim sprijin, compensare pentru cei a face tranziția la economia verde, inclusiv costuri 3) există studii de impact și impactul este cunoscut, sprijinul este în concordanță cu costurile; 4) să înțelegem că este un proces ireversibil și dacă noi realizăm asta mai încet ca alte țări vom avea un dezavantaj competitiv pe termen lung și riscăm creșterea discrepanțelor dintre noi și alte țări
- Consumatorii își schimbă comportamentul, va fi cerere mai mare pentru unele produse, unele companii vor fi afectate, vor trebui să se transforme, toate au nevoie de sprijin pentru finanțare
- Criza Coronavirus este privită șla nivel european ca un punct de pornire pentru un proces de modernizare a economiei, de tranziție spre o economie digitală, cu consum scăzut de carbon
- Cum ajută UE: 1) 30% din fondurile UE în următorii 7 ani, din bugetul UE , să meargă către economie verde. Acum din bugetul tradițional de de 1100 miliarde euro merg circa 27%. Este necesar ca din Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie ca 37% din bani să meargă către economie verde. 2) Fondul pentru Tranziție Justă – avem aproape 2 miliarde euro pentru 6 județe. Am fost raportor pentru acest fond și am considerat că nu acceptăm ca pentru acest fond să contribuim cu fondurile alocate prin Politica de Coeziune; fiindcă sunt necesare pentru multe alte obiective. PE a luptat pentru asta.
- Comisia a propus lansarea unui Fond Social pentru Climă, pentru a sprijini social pe cei mai afectați. Sunt 72 mld euro în perioada 2025-2032 din care Ro îi revin 6,6 miliarde euro. Dar nu cred că avem nevoie doar de cheltuieli sociale ci trebuie politica să fie una de stimulare economică în noi domenii: cercetare, inovare, energie, nu doar stimulente sociale, căci prin acestea nu creăm oportunități pentru termen lung.
- Este clar că e nevoie de predictibilitate; s-au stabilit ținte de reducere a emisiilor pentru autovehicule nou înmatriculate;
- Există colegi în PE care spun că industria fie se adaptează, fie moare, nu sunt adeptul acestei abordări.
- Obiectivele stabilite trebuie să fie realiste, 400 mld euro pe an sunt estimate fondurile pentru adaptarea la obiectivele climatice.
- Temerea întreprinzătorilor din România este una legitimă; privind energia nucleară si gazul – în tranziția de la cărbune șa energii regenerabile, gazul pentru România și alte țări o sursă de producere inevitabilă. Noi am fost într-o minoritate în această perioadă . CE va trebui să prezinte niște propuneri, niște acte care privesc și utilizarea gazului și a energiei nucleare, sunt prudent optimist că vom avea includerea gazului ca sursă de tranziție în următoarele decenii și a energiei nucleare pe termen mediu și lung.
- A ajutat și criza energiei din ultima perioadă – sigur că poți utiliza energii regenerabile dar costurile pot fi prea mari; sunt mulți consumatori vulnerabili. A fost creat un curent favorabil
- Am cerut din septembrie ca CE să dea posibilitatea țărilor să creeze în comun capacități pentru gaze și care să poată fi utilizat în comun, de a achiziționa gaz în comun, să fie pus la dispoziția celor care au cea mai mare nevoie la un moment dat.
- Noi am spus foarte clar că ne vom opune oricăror decizii la nivel european care dezavantajează România. CE trebuie să propună un act delegat pentru care e nevoie de majoritate calificată pentru a fi blocat n Consiliu, sunt încrezător ca situația noastră și gazul și energia nucleară se vor regăsi într-o formulă în propunerea Comisiei.
15:20 – 15:35 Vlad BOTOȘ, europarlamentar, grupul Renew Europe, vicepreședinte, Comisia pentru Dezvoltare Regională, membru supleant, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
Principalele declarații:
- Trebuie văzut de unde au plecat noile politici de mediu și energie. Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră are efecte dezastruoase asupra planetei și asupra oamenilor.
15:35 – 15:50 Marian Jean MARINESCU, europarlamentar, grupul PPE, membru, Comisia pentru Transport și Turim, membru supleant, Comisia de Control Bugetar și Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară
15:50 – 16:05 Mihai TUDOSE, europarlamentar, grupul S&D, membru Comisia pentru Comerț Internațional, membru supleant, Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare
16:05 – 16:20 George NICULESCU, secretar de stat, Ministerul Energiei, Guvernul României
16:20 – 16:35 Cătălin NIȚĂ, director executiv, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze din România / partener al conferinței
16:35 – 16:50 Alexandru – Valeriu BINIG, președinte, Comitet pentru Energie, AmCham
16:50 – 17:00 Dezbatere între co-paneliști și Q&A – întrebări de la participanții prin comentarii LIVE / Concluzii și pași de urmat
Context:
Criza sanitară s-a suprapus în România pe o situație macroeconomică dificilă, Comisia Europeană declanșând în 2020 procedura de deficit excesiv. În plus, noua politică de mediu Green Deal aduce atât oportunități, cât și provocări pentru industria și serviciile locale.
La toate provocările s-a adăugat și creșterea rapidă a prețurilor la energie începând din toamna acestui an. În paralel, guvernul și-a asumat o agendă reformistă extrem de ambițioasă odată cu PNRR, care condiționează granturile și împrumuturile de schimbări majore în majoritatea domeniilor, inclusiv în energie.
Dezbaterea se va concentra pe reformele critice de care are nevoie România pentru a micșora gap-ul față de media UE, precum și pe răspunsul economiei românești la provocările aduse de criză.
Un alt punct de dezbatere este valul de schimbări din energie, industrie și agricultură, provocat atât de schimbările din piață, cât și de politicile de mediu și de sustenabilitate ale UE.