Sursa foto: Youtube, PRO TV
Confederația Patronală Concordia a prezentat, miercuri, un studiu care trasează niște linii directoare pentru ca România să poată ajunge la un transport verde până în anul 2030. Cu această ocazie, președintele Concordia, Dan Șucu, a afirmat că 2030 nu este departe și că „trebuie să avem timp atunci când vrem să avem o reuşită”.
„Îmi voi permite să fac nişte considerente de ordin general. Suntem cu toţii oameni de afaceri aici şi ştim împreună cât de important este spiritul de anticipare, capacitatea de anticipare în afaceri. Trebuie să avem timp atunci când vrem să avem o reuşită. Trebuie să avem capacitatea de a ne gândi, de a studia competiţia, de a studia piaţa. Trebuie să ne pregătim. Sunt mulţi cei care spun că anul 2030 (implementarea Pachetului legislativ european „Fit for 55”,n. r.) e departe şi ne întrebăm de ce ne-am apucat de acum, de ce nu puteam să amânăm şi să facem mai târziu. Nu, 2030 nu e departe. Dacă îmi permiteţi, mulţi dintre dumneavoastră, prezenţi aici, sunteţi pe la 30 de ani. Vă invidiez, am fost şi eu odată acolo, la 30 şi ceva de ani, când am început să semnez contracte pe 15 ani şi mă gândeam ”Doamne, ce-o să se întâmple peste 15 ani? Îmi trebuie mie acum să mă gândesc la un contract pe 15 ani”. Între timp, cei 15 ani au trecut, au trecut şi 20, au trecut şi 25, iar acele contracte au fost extrem de utile. Nu, 2030 nu e departe şi trebuie să începem acum. Un alt considerent general despre care mi-ar plăcea să vă vorbesc este diferențierea. În afaceri, dacă nu eşti diferit, nu exişti. Asta o ştim cu toţii. Fiecare dintre noi trebuie să ne găsim drumul nostru. Fiecare dintre noi nu trebuie să mergem neapărat pe drumurile create de alţii, ci trebuie să fim capabili să deschidem noi drumuri şi alţii să ne urmeze”, a afirmat Șucu.
El a precizat că studiul realizat de Concordia este realizat cu ajutorul a numeroase industrii afectate direct de trecerea la un transport verde.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Concordia nu este exercițiul voinței unei persoane sau al unui grup de persoane. Ce vedeți acum este expresia muncii unui număr mare de industrii care și-au strâns împreună resursele, atât cât ce privește oamenii, cât și partea materială. Și au creat împreună un studiu de impact care sperăm să fie adoptat de societate și aplicat. Deci, asta e diferenţierea noastră, asta este moştenirea pe care vrem să o transmitem”.
El a afirmat că spera ca acest studiu să poată fi adoptat de către societate și aplicat.
„Tot ca oameni de afaceri mai ştim un lucru: că singurele lucruri care funcţionează sunt cele care sunt organizate simplu. Dar cel mai greu lucru pe lumea asta e să fii simplu. Acest studiu este simplu, esterealizabil, este pragmatic şi trebuie aplicat”, a precizat Șucu.
Studiul Concordia arată că România are nevoie de 73 miliarde de euro pentru a finanța modernizarea întregii rețele de transporturi, nu doar celebrele autostrăzi, ci întreg ecosistemul care ține de îndeplinirea țintelor climatice europene. 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din România sunt generate de sectorul transporturilor, al treilea cel mai mare contribuitor.
Studiul Concordia are în vedere două scenarii pentru sectorul transporturilor din România: unul bazat pe situația actuală și pe politicile existente (”As-Is”) și unul cu măsuri intensificate de reducere a gazelor cu efect de seră pentru atingerea țintelor stabilite pentru 2030 (18% surse de energie regenerabilă în transport – RES-T).
În acest context, Concordia și Deloitte au elaborat o serie de politici și un plan de acțiune, pentru a atinge aceste ținte. Iată cele mai importante propuneri:
- Utilizarea unei metode mai cuprinzătoare pentru evaluarea impactului CO2 asupra combustibililor: de la sondă la roată. Măsurarea doar la țeava de eșapament (de la rezervor la roată) denaturează acțiunea politicii de reducere a CO2 în transportul rutier comercial;
- Generarea unui cadru de reglementare dedicat H2 pentru utilizarea in transporturi – producție verde, depozitare, transport, distribuție, consum;
- Dezvoltarea unei strategii naționale pentru lanțul valoric al hidrogenului ecologic, pornind de la centrele de producție și construind infrastructura de alimentare în jurul acestora, în scopul accesului facil al publicului la alimentarea cu hidrogen;
- Implementarea unui cadru legal pentru tratamentul fiscal aplicat combustibililor alternativi; introducerea unui cadru de impozitare mai favorabil pentru combustibilii de tranziție cu emisii scăzute de carbon (GNC, GNL) și biocarburanți (biometan, bioetanol) pentru ca respectivii combustibili proveniți din energie regenerabilă să fie mai viabili din punct de vedere economic. În cazul H2, este necesar mai întâi un cadru de reglementare;
- Dezvoltarea a două terminale GNL în portul Galați și portul Constanța pentru distribuție: unități de stocare și capacitate de „buncaraj” de GNL pentru ambarcațiunile maritime și cele care circulă pe căile navigabile interne; furnizarea de GNL pentru transportul rutier și industrii;
- Stimularea dezvoltării infrastructurii de alimentare cu GNC și GNL prin grant-uri & subvenții;
- Stabilirea unor instrumente financiare disponibile persoanelor juridice care intenționează să dezvolte tehnologii și facilități pentru producerea de biocombustibili (și biometan) din deșeuri și materii prime nealimentare și nefurajere; biometanul poate fi folosit drept înlocuitor direct al GNC/GNL fără modificări tehnice, având astfel un potențial ridicat de reducere a emisiilor;
- Înființarea unei Unități de Management a Proiectelor Inter-modale, reunind specialiști din transportul feroviar, rutier, maritim și aerian din direcțiile de specialitate din cadrul ministerelor, precum și specialiști în domeniul logisticii și transportului inter-modal. Rolul Unității va fi de a iniția, dezvolta, monitoriza și gestiona implementarea strategiei privind transporturile inter-modale;
- Acordarea de „ajutoare de stat” pe bază de subvenții către operatorii de transport de marfă feroviar, proprietarii de vagoane specializate și de material rulant care pot fi modernizate, pentru acoperirea diferenței de costuri dintre transportul rutier și cel inter-modal (realizat în sistemul RO-LA) prin fonduri de compensare anuale de la bugetul de stat;
- Investiții în dezvoltarea de centre inter-modale în imediata apropiere a parcurilor logistice și a platformelor industriale (existente sau potențiale): Timișoara, Oradea, Craiova, Sibiu, Brașov, București, Cluj Napoca, Galați, Iași, Bacău, Suceava, Târgu Mureș;
- Extinderea vânzării de vehicule PHEV după 2035, având în vedere nivelurile scăzute ale emisiilor și tehnologiile de înaltă performanță î dezvoltare pentru acest tip de vehicule. Luând în considerare starea actuală și viteza pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru adoptarea EV, vehiculele PHEV ar putea fi o soluție esențială în asigurarea gradului necesar de mobilitate cu emisii scăzute;
- Considerarea vehiculelor „mild Hybrid” (mHEV), de asemea, drept o pârghie pentru reducerea emisiilor (tehnologie de tranziție), astfel fiind acordate stimulente și beneficii similare celor pentru vehiculele „full Hybrid”
- Bonus de greutate pentru vehiculele comerciale ușoare alimentate cu combustibili alternativi de până la 4,2 tone GWV, cu permis de conducere B; Camioane >18t cu soluții de tracțiune alternative (EV/Gaz/H2/Hibrid) pot primi un bonus de max. 1 tonă pentru GWV total, dacă este aprobat din punct de vedere tehnic de către OEM pentru a compensa parțial pierderea de sarcină utilă pentru soluții de propulsie alternative mai grele;
- Restricționarea înmatriculărilor de noi vehicule convenționale, cu combustie internă, începând cu anul 2030;
- Implementarea rovinietei pe bază de distanță pentru vehiculele grele de marfă – pe baza principiului „poluatorul plătește” și a altor principii de impozitare pentru protecția mediului, este necesar ca sistemul actual de roviniete pentru transportul rutier de marfă să treacă de la un sistem bazat pe durată la un sistem bazat pe distanță. Veniturile suplimentare generate vor fi folosite pentru noi investiții în transportul sustenabil;
- Stimularea parcului auto din România către cele mai recente standarde UE de emisii și către vehicule electrice sau cu propulsie GNC/GNL; restricționarea înmatriculărilor de vehicule noi < Euro 4 până în 2025
- Implementarea zonelor cu emisii reduse și restricționarea accesului vehiculelor Euro 3, Euro 4; evaluarea fezabilității implementării zonelor cu emisii zero care să favorizeze vehiculele BEV și PHEV;
- Instruire privind conducerea ecologică și monitorizarea abilităților aferente ar trebui stimulate și ar trebui să devină cerințe legale;
- Implementarea restricțiilor urbane privind accesul vehiculelor (UVAR), favorizând autobuzele și autocarele în detrimentul autoturismelor;
- Creșterea numărului de locuri de parcare rezervate vehiculelor destinate serviciilor de taxi și/sau „car sharing” care utilizează combustibili alternativi și asigurarea accesului acestora la punctele de încărcare;
- Implementarea unui proces național comun de achiziții (inter-municipale) pentru vehiculele utilizate în transportul public de persoane în vederea obținerii unor prețuri de achiziționare mai avantajoase pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi;
- Reducerea taxei anuale, a taxei de înmatriculare și a taxei ITP pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi (inclusiv GNC / GNL); continuarea parcării gratuite pentru vehiculele pe bază de combustibili alternativi; continuarea scutirilor de taxe pentru BEV;
- Subvenționarea achiziționării de vehicule compatibile cu combustibilii alternativi (inclusiv GNC / GNL);
- Extinderea programelor Rabla și Rabla Plus la vehiculele comerciale, promovând, de asemenea, achiziționarea de vehicule compatibile cu GNC / GNL, în conformitate cu stimulentele pentru reînnoirea parcului auto și casarea vehiculelor vechi/poluante;
- Impozitare redusă aplicabilă proprietarilor de flote BEV; stimulent suplimentar proporțional cu tranziția accelerată către BEV-uri (taxe reduse sau taxe zero la flota convertită complet în BEV în mai puțin de 5 ani);
- Scutirea stațiilor publice de încărcare de taxele de racordare și tarifele de întărire; taxe mai mici pentru încărcarea electrică;
- Scăderea / plafonarea taxelor pe biletele de autobuz și autocar; implementarea unor roviniete mai favorabile față de cele pentru autoturisme;
- Dezvoltarea unui parc de autobuze ecologice și elaborarea unor studii de evaluare a impactului asupra mediului, economic și social în vederea utilizării autobuzelor pe bază de H2; asistarea autorităților locale cu fonduri în vederea achiziționării de autobuze ecologice (gradual până în 2030). În primii ani, programul ar trebui să sprijine și achiziționarea de vehicule GNC și EURO-6 iar, ulterior, se va concentra pe EV;
- Creșterea pragului financiar pentru achiziții directe de BEV pentru a oferi mai multă flexibilitate organismelor publice;
- Grant-uri guvernamentale pentru autorități locale / posibil entități private pentru construirea unor sisteme de tip park & ride;
- Dezvoltarea rețelei de piste pentru biciclete (>1000 km) (și spații de depozitare) în orașe și asigurarea legăturilor cu zonele metropolitane;
- Accelerarea lucrărilor de modernizare pe Coridorul European Curtici – Simeria – Sighișoara – Brașov – Ploiești – București – Constanța – cel mai important proiect de infrastructură feroviară;
- Stimulente și subvenții pentru achiziționarea de automotoare și unități de tracțiune electrice și pe bază de H2; stimulente și subvenții pentru înlocuirea locomotivelor de manevră îmbătrânite cu locomotive cu baterii sau pile de combustie;
- Creșterea utilizării tracțiunii electrice în transportul feroviar prin investiții în electrificarea liniilor; în cazurile în care electrificarea nu este economic viabilă, este necesară utilizarea trenurilor cu baterii sau pile de combustie pe bază de hidrogen;
- Implementarea conceptului de tren urban în marile orașe, în special legând orașul București cu zonele sale limitrofe;
- Stimularea cererii și ofertei locale de combustibili sustenabili și alternativi în activitatea ambarcațiunilor care circulă pe căile navigabile interne; creșterea procentului de combustibili alternativi (inclusiv GNL, GPL și hidrogen) în mix-ul total de combustibili
- Accelerarea dezvoltării infrastructurii de navigație și îmbunătățirea coridorului de pe Dunăre dintre România și Bulgaria, în vederea stimulării unui transport de marfă sustenabil;
- Subvenționarea taxelor portuare percepute pentru acostarea navelor propulsate cu GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;
- Sprijinirea achiziționării unor noi ambarcațiuni alimentate cu biocombustibili lichizi, GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;
- Implementarea programului RefuelEU Aviation – stimularea ofertei și cererii locale de combustibil sustenabil pentru aviație în vederea obținerii unei ponderi de 2% din consumul total de combustibil pentru aviație până în 2025, 5% până în 2030, 32% până în 2040 și 75% până în 2050 – conform pachetului Fit For 55.