Sursa foto: Pixabay
Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu se concentrează pe un model economic ce vizează stimularea marilor investiţii, fără a adresa nevoile critice ale micilor antreprenori, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la echitatea modelului economic propus, consideră Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
“În contextul apariţiei (pe surse) a Planului Fiscal Structural pe Termen Mediu, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) îşi exprimă îngrijorarea faţă de lipsa unor măsuri clare care să susţină direct IMM-urile şi antreprenorii. Planul se concentrează pe un model economic ce vizează stimularea marilor investiţii, fără a adresa nevoile critice ale micilor antreprenori, care reprezintă 45% din cifra de afaceri naţională şi susţin 65% din salariile angajaţilor din companii. IMM-urile sunt un motor al economiei şi un pilon esenţial al stabilităţii sociale”, se arată într-un comunicat CONAF, transmite Agerpres.
Potrivit sursei citate, într-o economie competitivă, IMM-urile au nevoie de sprijin fiscal, acces la finanţare şi măsuri de stimulare pentru a inova şi a se dezvolta sustenabil. Fără astfel de măsuri, micii antreprenori vor întâmpina dificultăţi majore în adaptarea la noile provocări economice, iar impactul va fi resimţit prin stagnare economică şi o scădere a competitivităţii pe termen lung.
“Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al Guvernului României se concentrează în mod explicit pe stimularea marilor investiţii, fără a aduce în discuţie măsuri clare pentru susţinerea mediului de afaceri destinat întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) sau antreprenorilor. Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la echitatea politicilor fiscale şi economice, având în vedere că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti, contribuind semnificativ la PIB şi la crearea de locuri de muncă. Lipsa unor politici clare pentru sprijinirea acestor companii poate duce la o polarizare economică, în care marile corporaţii beneficiază de avantaje, iar IMM-urile rămân într-o poziţie vulnerabilă.”, susţine Confederaţia.
CONAF atrage atenţia asupra efectelor negative ale unora dintre măsurile vehiculate, precum majorarea cotei unice la 16% şi creşterea TVA la 21%, care vor creşte costurile operaţionale pentru IMM-uri şi vor limita capacitatea acestora de expansiune.
“Creşterea cotei unice de impozitare de la 10% la 16% va afecta în mod direct IMM-urile. În primul rând, acest lucru va diminua profitabilitatea IMM-urilor, deoarece marjele de profit sunt deja destul de reduse în sectoarele lor de activitate. Firmele mici nu au aceeaşi flexibilitate ca marile companii pentru a-şi redistribui costurile, astfel că orice creştere a impozitului se va resimţi rapid în resursele disponibile pentru dezvoltare şi investiţii. În multe cazuri, afacerile mici depind de reinvestirea imediată a profitului pentru a creşte, iar această măsură va limita capacitatea lor de expansiune şi va reduce atractivitatea pentru noi investiţii. De asemenea, micii antreprenori vor fi descurajaţi să îşi asume riscuri suplimentare, având în vedere creşterea poverii fiscale. Într-o piaţă în care competiţia este deja acerbă, o creştere cu 6% a impozitului poate însemna o reducere semnificativă a competitivităţii. Pe termen lung, acest lucru ar putea încetini creşterea economică, deoarece antreprenorii mici şi mijlocii nu vor putea menţine aceleaşi locuri de muncă şi contribuţii fiscale ca înainte. În plus, această măsură ar putea duce la o migrare a afacerilor către economii mai puţin impunătoare din punct de vedere fiscal”, se mai arată în comunicat.
Totodată, o eventuală creştere a TVA la 21% din 2026 va avea un impact direct şi imediat asupra IMM-urilor, în special în sectoare sensibile la preţ, precum retail-ul şi serviciile. Creşterea costurilor pentru consumatori va duce, cel mai probabil, la o reducere a cererii, ceea ce va afecta direct vânzările şi veniturile acestor firme.
Potrivit CONAF, micii antreprenori vor fi cei mai vulnerabili la această schimbare, deoarece marjele de profit sunt mai mici, iar clienţii lor sunt de obicei mai sensibili la preţuri. În plus, IMM-urile nu dispun de aceleaşi resurse ca marile companii pentru a absorbi aceste creşteri de costuri, ceea ce înseamnă că vor trebui să majoreze preţurile. Acest lucru poate duce la pierderea clienţilor, în special în contextul unei pieţe interne extrem de competitive. În sectorul HORECA sau retail, unde preţurile influenţează direct decizia de cumpărare, această majorare poate reduce volumul vânzărilor şi implicit cifra de afaceri. Pe termen lung, măsura ar putea chiar duce la reducerea numărului de angajaţi sau la închiderea unor afaceri, în special în zonele economice mai puţin dezvoltate.
De asemenea, eliminarea stimulentelor fiscale şi îngheţarea facilităţilor pentru microîntreprinderi va reduce atractivitatea mediului de afaceri pentru micii antreprenori, împingând multe afaceri către închidere.
În special în construcţii, scutirile de taxe au avut un rol esenţial în impulsionarea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Eliminarea acestor facilităţi va creşte semnificativ costurile operaţionale, lăsând IMM-urile din acest sector fără resursele necesare pentru a absorbi aceste cheltuieli suplimentare, în condiţiile unei pieţe deja supuse presiunilor inflaţioniste, au mai explicat reprezentanţii Confederaţiei. În plus, în construcţii, eliminarea stimulentelor fiscale va face proiectele imobiliare mai costisitoare, reducând astfel numărul de investiţii viabile.
În sectorul IT, scutirile fiscale pentru angajaţi au fost un factor determinant în atragerea şi păstrarea talentelor, într-un domeniu unde competiţia globală este acerbă. Firmele mici, care nu pot compensa creşterile de taxe prin pachete salariale competitive, riscă să îşi piardă personalul calificat în favoarea companiilor mari sau internaţionale. Această migrare a forţei de muncă specializate va afecta capacitatea de inovare şi dezvoltare a IMM-urilor din sector.
Pe de altă parte, creşterea îndatorării publice la peste 60% din PIB, chiar şi temporar, va afecta indirect IMM-urile prin creşterea dobânzilor şi reducerea investiţiilor guvernamentale.
“Pe termen lung, o datorie publică ridicată va duce la măsuri de austeritate, care vor implica creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli. Pentru IMM-uri, acest lucru se va traduce într-o povară fiscală suplimentară şi într-o reducere a oportunităţilor de creştere. De asemenea, o datorie mare va face ca România să fie percepută ca un stat cu risc financiar mai mare, ceea ce va duce la creşterea costurilor de finanţare pentru IMM-uri, limitându-le accesul la credite şi la alte forme de finanţare”, se mai precizează în comunicat.
Planul fiscal prevede, conform CONAF, menţinerea actualelor facilităţi fiscale pentru microîntreprinderi, însă lipsa de noi stimulente va limita capacitatea acestora de a se dezvolta.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) are în componenţa sa două federaţii, 12 patronate, 20 asociaţii, 27 sucursale şi peste 5.500 de companii, peste 170.000 de angajaţi.