Comisia Europeană va evalua România în aprilie-mai pe procedura de deficit excesiv

Comisia Europeana Foto: Comisia Europeană / Facebook

Comisia Europeană va evalua România pe procedura de deficit excesiv în aprilie şi la începutul lui mai şi trebuie să fie evaluată pozitiv, nu are voie să nu performeze în această privinţă, a declarat, luni seara, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

„Am veşti bune. Nu este o chestiune care să ţină neapărat de evaluările pe care să le facem noi la Finanţe, cât sunt date care apar în rapoarte publice. De exemplu, raportul Băncii Mondiale recent publicat arată o ajustare a creşterii economice prognozate de la 3,5% la 4,3%. Practic, Banca Mondială cumva îşi reaşează datele de creştere exact pe premisele pe care am construit şi noi bugetul, tot un 4,3%. (…) După apariţia raportului Eurostat care a dat România cu creştere cu 4,8% în trimestrul 4 din 2020 s-a produs o serie de reaşezări, în sensul în care România este privită cu mai mult optimism. Iar această rată de creştere este una reală, credibilă, cumva acceptată, atât de Banca Mondială, cât şi de ceilalţi actori internaţionali, agenţii de rating şi Comisia Europeană. La fel de important în privinţa situaţiei economice în care ne aflăm este faptul că avem în faţă o serie de examene. Avem în faţă în primul rând nişte evaluări ale agenţiilor de rating, două în aprilie şi în toamnă. Şi mai avem în aprilie şi început de mai evaluarea Comisiei pe procedura de deficit excesiv. România nu are voie să nu performeze în această evaluare. Este absolut necesar ca la momentul evaluării Comisiei să fim evaluaţi pozitiv”, a explicat Nazare, la Antena 3.

El a adăugat că, în acest sens, bugetul a fost construit de la început în consultare cu experţii de la Comisie şi au avut loc discuţii cu toţi comisarii care au atribuţii în servicii financiare.

„Vorbesc de Paolo Gentiloni (comisar european pentru economie – n. r.), de Valdis Dombrovskis (vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor – n. r.) şi de domnul Hahn (comisarul responsabil cu bugetul şi administraţia, Johannes Hahn – n. r.). M-a şi ajutat faptul că am fost coleg în Comisia de buget în Parlamentul European cu Valdis Dombrovskis, acum zece ani, deci ne-am regăsit. Cu Johannes Hahn, ne ştiam încă de pe vremea aderării României la Uniunea Europeană, în mai multe calităţi. Deci, am reluat imediat dialogul cu ei şi am ţinut o comunicare – şi tehnică şi politică – strânsă până în momentul în care am aprobat bugetul. De aceea cred că la evaluarea aceasta toate eforturile pe care le-am făcut să revenim la un traiect de ajustare fiscal bugetară sustenabilă vor fi apreciate de Comisie”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Acesta a precizat că şi-ar dori ca această creştere economică să se realizeze, deoarece deocamdată se discută de o estimare, dar a reamintit că suntem în pandemie, persistă foarte multe incertitudini legate de modul în care evoluează economiile europene, dar şi de modul în care va evolua procesul de vaccinare.

„Hai, totuşi, să privim rezultatul pentru trimestrul I ca pe o etapă. Suntem în direcţia bună. În această primă etapă am demonstrat că respectăm ceea ce am prognozat la începutul anului şi în buget. Hai să vedem ce se întâmplă în trimestrul II, în semestrul I, pentru că trebuie să ne uităm la execuţia bugetară. Este adevărat, fondurile europene sunt foarte importante. Eu sper că aceste ţinte de fonduri europene vor fi respectate, pentru că jumătate, mai mult de jumătate, 54% din totalul investiţiilor, din cei 62 miliarde euro sunt fonduri europene. Dar luând în calcul că ţintele pe fonduri europene, inclusiv ţinta de anul trecut a fost o ţintă respectată, sper, şi facem toate eforturile – şi din punctul meu de vedere toţi miniştrii care gestionează fonduri europene au parte de asistenţă din partea Ministerului Finanţelor, sper că vom reuşi până la sfârşitul anului să atragem aceşti bani europeni, pentru că ei sunt esenţiali pentru atingerea ţintelor pe care le avem. Şi, în paralel, să aprobăm proiectele mari, să aprobăm PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. r.), de care România are atât de mare nevoie, pentru că e rezerva financiară de dezvoltare”, a punctat şeful de la Finanţe.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: