Foto: Pixabay
Comisia Europeană a trimis guvernului o serie de observații la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trimis formal de România la 31 mai, potrivit unor documente consultate de Economedia.ro. Mecanismul de feedback e unul prevăzut de regulamentul european care guvernează mecanismul de reziliență și permite Comisiei Europene să ceară fiecăruui stat membru informații suplimentare despre proiectele trimise pentru finanțare.
În documentele consultate de G4Media.ro, Comisia Europeană semnalează o serie de erori, inadvertențe și lipsuri din documentația trimisă de România: standarde de cost inexistente sau fără justificare, diferențe între sumele cerute, lipsă de metodologie, amestecarea unor subcomponente etc.
UPDATE Florin Cîțu: PNRR nu a fost respins. PNRR nu a fost retrimis.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Premierul Florin Cîțu a reacționat pe Facebook afirmând că Planul „nu a fost respins” și „nu a fost retrimis”.
„Spulber un fake news de la prima oră. PNRR nu a fost respins. PNRR nu a fost retrimis”, a sccris prim-ministru, pe pagina sa de Facebook.
- Iată câteva dintre observațiile critice ale Comisiei Europene:
La subcapitolele Cadastrul Apei și echiparea ANAR (Administrația Națională Apele Române) cu stații de monitorizare, Comisia Europeană reclamă faptul că nu a fost furnizată metologia de realizare a costurilor
La subcapitolul Împăduriri, Comisia Europeană reclamă lipsa metodologiei de calculare a costului final
La subcapitolele legate de ecologizarea Deltei Dunării și implementarea unui sistem pentru sturionii sălbatici, Comisia cere sursa studiilor care au stat la baza estimării de cost a proiectelor respective
La subcapitolul legat de căile ferate, Comisia Europeană are mai multe observații:
– diferențe între sumele prevăzute pentru unul și același proiect, așa cum apar în tabele diferite
– costuri ”anormal de mari” pentru refacerea liniilor Cluj – Bihor și Arad – Timișoara – Caransebeș
La subcapitolul infrastructură rutieră, Comisia Europeană cere mai multe detalii despre costurile necesare pentru sistemul de taxare și cere defalcarea costurilor pentru fiecare din cele 129 de ”puncte negre” – zone cu frecvente accidente auto, pentru a putea evalua mai bine proiectul
La subcapitolul metrou, Comisia arată că ”nu e clar dacă cele 30 de garnituri de tren sunt incluse în bugetul de 600 de milioane de euro cerut”. De asemenea, Comisia întreabă România dacă acestea vor putea fi achiziționate până în 2026, anul în care trebuie finalizate toate proiectele din PNRR.
La subcapitolul Reabilitarea clădirilor rezidențiale, Comisia Europeană arată că ”Prezentarea costurilor pentru investiție este confuză”
Fondul local pentru tranziția verde și digitală: Comisia arată că ”Justificarea costurilor e insuficientă sau lipsește” și cere costurile defalcate pe fiecare sub-unitate de investiții: mobilitate urbană, digital.
Turism și cultură: Comisia arată că ”Justificarea costurilor e insuficientă sau lipsește”
Sănătate – subcapitolul infrastructură spitalicească nouă: Comisia arată inadvertențe între costurile dintr-un fișier Excel și cele dintr-un fișier Word. Astfel, totalul prevăzut într-o parte este de 570 milioane de euro, iar în altă variantă este 517 milioane euro
Infrastructură socială – Informațiile furnizate nu includ o metodologie detaliată și verificabilă
Întărirea dialogului social: Nu există nici o justificare pentru costuri
Subcapitolul Eficientizarea achizițiilor publice: Nu au fost furnizate documente justificative. Costurile detaliate pentru componenta de profesionalizare au fost furnizate, dar nu și o explicație validă pentru acihizițiile centralizate la nivel regional
Capitolul România educată: Pentru a ține mai bine socoteala costurilor, vă rugăm să inserați costuri pe fiecare investiție, nu să amestecați toate investițiile la un loc. Numele date unor investiții sunt lipsite de acuratețe, vă rugăm să le îmbunătățiți
La construcția de creșe, Comisia Europeană arată că tabelul cu costuri citează studii existente, fără a le indica însă.
De asemenea, Comisia Europeană arată că există un cost ”neclar” de 100.000 milioane euro legat de subcapitolul ”reducerea abandonului școlar”
La subcapitolul ”Școli verzi”, Comisia arată că justificarea costului e bazată pe cercetări de piață, deși ar trebui utilizat costul național standard sau costurilor altor proiecte europene
La subcapitolul ”echiparea laboratoarelor școlare”, Comisia atenționează că există diferențe între calcule (707 milioane euro vs 711 milioane euro).
Și la alte subcapitole din ”România educată” sunt evidențiate fie lipsa standardelor de cost, fie lipsa de justificare a cheltuielilor.
La capitolul Managementul apei, Comisia arată că sunt folosite mai multe rate de schimb leu-euro, iar valorile calculate diferă de cele reale