Comerţul extern cu produse agroalimentare al UE a înregistrat un excedent de 17,9 miliarde euro, în primul trimestru din 2024

Comerţul extern cu produse agroalimentare al Uniunii Europene a înregistrat în primul trimestru din 2024 un excedent de 17,9 miliarde euro, cu 13,8 % mai mare comparativ cu perioada similară a anului anterior, când s-a cifrat la 15,7 miliarde euro, a anunţat marţi Comisia europeană, citată de agenţia EFE, citat de Agerpres.

Exporturile au scăzut cu 1% (320 milioane euro) în perioada ianuarie-martie 2024, până la 57,9 miliarde euro, în timp ce importurile s-au redus cu 6% (2,5 miliarde euro), până la 40.000 miliarde euro.

În primul trimestru al acestui an, Marea Britanie a continuat să fie principala destinaţie a exporturilor agroalimentare din UE, cu 22% din valoarea totală şi o creştere de 2% interanual.

Analize Economedia

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

Aceasta a fost urmată de Statele Unite (12%), spre care s-a consemnat o creştere a exporturilor din UE de 6%, şi de China, care s-a menţinut pe locul al treilea, deşi în cazul acesteia s-a înregistrat o reducere de 12%.

Creşteri ale exporturilor s-a înregistrat şi pe relaţia cu ţări precum Irak (61%) şi Liban (60%), în timp ce au scăzut exporturile spre Rusia (cu 22%) şi Egipt (cu 29%).

În ceea ce priveşte produsele exportate, vânzările externe de măsline şi ulei de măsline au avut cea mai mare creştere comparativ cu 2023 (615 milioane, 51%) datorită majorării preţurilor, în pofida unei uşoare scăderi a volumului.

Exporturile de cafea, ceai, cacao şi condimente au crescut cu 10%, în timp ce exporturile de cereale au crescut în volum, dar au scăzut cu 4% în valoare, din cauza diminuării preţurilor.

În plus, uleiurile vegetale şi produsele lactate au înregistrat scăderi (5%) ca urmare a diminuării preţurilor şi volumelor.

Pe de altă parte, Brazilia, Marea Britanie şi Ucraina au fost principalele surse ale importurilor agroalimentare ale UE în primele trei luni ale acestui an, cu 9% din valoare fiecare.

Însă, ca urmare a reducerii volumelor şi preţurilor cerealelor, în special, importurile din Brazilia au scăzut cu 466 milioane euro (11%) comparativ cu primul trimestru din 2023, cele din Marea Britanie cu 232 milioane (6%) şi din Ucraina cu 414 milioane (11%).

În ceea ce priveşte produsele, au crescut importurile de cafea, ceai, cacao şi condimente cu 849 milioane euro (16%), cele de fructe şi fructe uscate cu 421 milioane (8%) şi de măsline şi ulei de măsline cu 324 milioane (160%).

În schimb, s-au redus cele de seminţe oleaginoase şi proteice, cu 1,5 miliarde euro (22%), cele de cereale, cu 1,4 miliarde euro (36 %) şi de zahăr şi izoglucoză cu 193 milioane (36%).