Coaliția PSD-PNL-UDMR dezgroapă și vrea să treacă până la finalul sesiunii un proiect de lege inițiat pe vremea lui Dragnea, care obligă Curtea de Conturi să le ofere autorităților consiliere juridică în cheltuirea banilor publici, prin emiterea de îndrumări și opinii înainte de actul de control.
Proiectul de lege are o miză mare pentru primari și pentru șefii de Consilii Județene, dar și pentru ministere sau oricare alte autorități publice care vor să se blindeze cu ”îndrumarea” sau ”opinia” Curții de Conturi înainte de o licitație cu dedicație, de exemplu, primind ”un CEC în alb” de la instituție, au explicat pentru G4Media.ro experți din cadrul Curții.
Potrivit experților, rezultatele controalelor ulterioare efectuate de Curtea de Conturi nu vor putea fi contrare ”îndrumărilor” și ”opiniilor” exprimate deja ”în orb”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Proiectul de lege, inițiat în 2017 de mai mulți parlamentari de la UDMR, dar și de la PSD și PNL, a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ, care a explicat că, ”potrivit dispozițiilor constituționale, Curtea de Conturi nu oferă interpretări ale legislației, prin emiterea unor opinii, așa cum se propune în proiect, ci verifică respectarea legii/ aplicarea legii de către entitățile controlate/ audiate în cheltuirea banilor publici”.
Proiectul de lege a trecut în 2017 prin adoptare tacită de Camera Deputaților, dar a zăcut în ultimii ani în sertarele Senatului. A fost dezgropat acum, pe finalul sesiunii parlamentare, fiind pus pe ordinea de zi a Comisiei economice, industrii şi servicii din data de 28 iunie 2022. Potrivit informațiilor G4Media.ro, coaliția de guvernare ar intenționa să voteze proiectul de lege în plenul Senatului, cameră decizională, înainte de vacanța parlamentară, care începe la 1 iulie.
Ce prevede proiectul de lege, care modifică legea 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi:
- Curtea de Conturi desfăşoară activităţi de îndrumare şi consiliere metodologică asupra modului de formare, administrare şi utilizare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public în conformitate cu principiile legalităţii, clarităţii, coerenţei, stabilităţii şi predictibilităţii
- Entităţile supuse controlului pot transmite în scris Curţii de Conturi solicitări de informaţii, precizări metodologice şi clarificări. În termen de 30 de zile de la primirea solicitării, Curtea de Conturi emite o opinie, iar entitatea audiată poate formula contestaţie scrisă şi motivată în termen de 10 zile.
- Opiniile, precum şi hotărârile instanţei, după caz, se publică pe site-ul Curţii de Conturi şi sunt obligatorii
- Propunerea legislativă mai prevede că instanţa judecătorească specializată se pronunţă asupra contestaţiei în termen de 10 zile de la data înregistrării, menţinând ori anulând în tot sau în parte opinia Curţii de Conturi.
- Autoritatea de Audit efectuează activităţi de îndrumare şi consiliere metodologică asupra modului de gestionare şi implementare a fondurilor comunitare nerambursabile, la solicitarea structurilor responsabile pentru managementul fondurilor.
- Încălcarea de către auditorii publici externi, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu sau depăşirea mandatului lor în exercitarea atribuţiilor, atrage răspunderea patrimonială, disciplinară, contravenţională, civilă sau penală
- Curtea de Conturi se poate îndrepta pentru recuperarea prejudiciilor împotriva auditorului public extern care se face vinovat de greşeli în exercitarea atribuţiilor legale sau de depăşire a mandatului în ceea ce priveşte constatarea neregulilor privind formarea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice
Cum argumentează inițiatorii proiectul de lege în expunerea de motive
”În baza principiului că este mai eficient și mai ieftin să previi decât să corectezi, inițiativa legislativă de față propune îmbogățirea rolului asumat în prezent de Curtea de Conturi cu acela de prevenire a neregulilor prin desfășurarea de activități de îndrumare și consiliere a entităților publice supuse controlului – autorități publice centrale și locale, companii naționale și regii unde statul și/ sau unitățile administrativ – teritoriale deține singur sau în comun mai mult de jumătate din capitalul social, organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, precum și orice persoane care beneficiază de garanții guvernamentale, subvenții, etc sau administrează fonduri publice. (…)
Adoptarea unei noi orientări a activității Curții de Conturi, concretizată în activități de audit preventiv și de îndrumare matodologică, ar avea beneficii incalculabile asupra eficienței gestionării resurselor publice în România, ar unifica practica în cadrul evidențelor financiare și contabile ale entităților publice și în mod previzibil ar scădea numărul abaterilor de la normele legale. În plus, imaginea Curții de Conturi ar avea de câștigat, deoarece ar transforma relația tensionată dintre controlor și controlat într-una de colaborare în scopul satisfacerii interesului general”.
În expunerea de motive se mai arată că, în numeroase cazuri, neregulile semnalate la astfel de entităţi nu au la bază „intenţii de fraudare a resurselor publice, ci sunt cauzate de complexitatea şi ambiguităţile legislaţiei şi procedurilor care reglementează domeniile supuse controlului Curţii de Conturi”.
Aviz negativ de la Consiliul Legislativ
Consiliul Legislativ a avizat negativ pe data de 27 martie 2017 proiectul de lege. Redăm mai jos câteva fragmente:
”Potrivit dispozițiilor constituționale, Curtea de Conturi nu oferă interpretări ale legislației, prin emiterea unor opinii, așa cum se propune în proiect, ci verifică respectarea legii/ aplicarea legii de către entitățile controlate/ audiate în cheltuirea banilor publici.
De altfel, definiția termenului „opinie„ propusă în proiect nu corespunde nici terminologiei și nici definițiilor stipulate de standardele internaționale de audit și regulamentelor europene, documente fundamentale în modul de lucru al Autorității de Audit.
Dincolo de un asemenea impediment de ordin structural, organic, ce ține de specificul relațiilor dintre Curtea de Conturi și instituțiile audiate, ce nu presupun în nici un caz raporturi de subordonare ierarhică, considerăm că nici din punct de vedere funcțional, o asemenea soluție nu ar putea opera, ea fiind, mai degrabă, de natură să pună sub semnul întrebării însuși rolul constituțional al Curții și al efectelor juridice și financiare ale controlului efectuat. (…)
În conformitate cu prevederile constituționale, legale și potrivit Principiilor Organizației Internaționale a instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și ale Declarației de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului finanțelor publice, adoptată la Congresul IX (INTOSAI) Curtea de Conturi desfășoară auditul ulterior după încheierea exercițiului bugetar anual. Or, propunerile formulate prin prezentul proiect se referă la activitatea de îndrumare și consiliere metodologică care se desfășoară înainte de efectuarea operațiunilor de utilizare a resurselor financiare.
De altfel, ”pre-auditul” la care fac referire inițiatorii în Expunerea de motive, este definit în Declarația de la Lima ca reprezentând ”o examinare a operațiunilor administrative sau financiare anterioară acțiunilor” și nicidecum ca o activitate de îndrumare.
În fapt, prin soluțiile propuse, proiectul ar avea ca efect o antepronunțare privind corecta sau incorecta aplicare a prevederilor legale – înainte de controlul propriu zis.”
Context
Miza proiectului de lege este enormă în special pentru primarii și șefii de Consilii Județene, care vor cheltui în următorii ani miliarde de euro atât din fonduri europene, cât și din bugetul local. Numai prin PNRR, Uniunea Europeană a pus la dispoziția României peste 29,2 de miliarde de euro, la care se adaugă alte miliarde din Proiectele Naționale de Investiții. De aceste prevederi vor beneficial însă și miniștrii care gestionează bugete mari și angajează licitații cu miză financiară crescută.