Sursa foto: Pixabay
O eventuală anulare sau regândire a scutirilor de taxe pentru angajații din IT va destabiliza industria IT românească, iar, pe termen scurt, ar conduce spre o mai mare migrare a specialiștilor către companii din străinătate. Este poziția clusterului Cluj IT, o structură care cuprinde peste 90 de membri, companii IT, 13 universităţi, 2 institute ale Academiei Române și alte institute. Discuțiile despre posibilitatea eliminărilor de scutiri au apărut după câteva declarații ale fostului ministru al Finanțelor, devenit, între timp, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și după publicarea Planului Național de Redresare și Reziliență, care face referire la reforme fiscale. Recent, chiar Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada negocierii planului, a subliniat că nu există în PNRR scoaterea excepției pentru industia IT.
Câteva cifre citate de cluster: în 2020, industria IT se plasa în topul sectoarelor economice din România, cu o cifră de afaceri de peste 70 miliarde de lei reprezentând 7% din PIB; sectorul are peste 120.000 de angajați în România,
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Reprezentanții Cluj IT spun că la evoluția favorabilă a acestui sector în România ultimilor ani a contribuit, în mod semnificativ, scutirea de taxe pe venit pentru angații din IT. “S-au pus astfel bazele unor factori de competitivitate globală susținută de angajații cu aptitudini tehnice foarte bune, lucru care a apropiat industria IT românească de principalele piețe internaționale”.
Reprezentanții clusterului susțin că, în ciuda unei evoluții spectaculoase a IT-ului românesc și a valorii adăugate generate pentru economia țării, raportul DESI din 2021 (Digital Economy and Society Index) indică faptul că este nevoie de mult mai mult pentru ca România să se alinieze cu adevărat standardelor europene în materie de digitalizare. “Iar aici, în mod evident, industria IT are un rol esențial. Conform raportului: “România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale. În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale”.
Aceste transformări trebuie accelerate și sprijinite de politici care să susțină adoptarea soluțiilor digitale în cât mai multe sectoare, mai ales în sectorul public, spun cei din industrie. Aceștia menționează că pandemia a scos la iveală o serie de neajunsuri în sectorul public, dar și ăn cel privat în materie de digitalizare, iar adoptarea unor astfel de soluții ar trebui să devină o prioritate imediată și de termen lung.
Reprezentanții industriei fac referire la “intenția unor politicieni de a anula sau cel puțin regândi scutirea de taxe pentru angajații din IT”. “O astfel de măsură nu numai că va destabiliza industria IT românească, dar, pe termen scurt, ar conduce spre o mai mare migrare a specialiștilor către companii din străinătate, accentuând și mai mult criza forței de muncă. În plus, pe fondul pandemiei, tot mai multe organizații permit angajaților să lucreze de acasă sau de la distanță (remote) și, astfel, asistăm deja la o migrare a specialiștilor români care se angajează la companii situate în afara țării, lucrând, în continuare, din România dar fără a mai avea contract de muncă înregistrat în țara noastră. Reluarea discuțiilor despre anularea taxei pe venit pentru angajații din IT nu face decât să alimenteze aceste tendințe care, pe termen mediu și lung, vor determina scăderi semnificative în industria IT cu efecte economice și sociale total nefavorabile (anulând orice posibile beneficii ale măsurii în raport cu bugetul de stat)”, transmit reprezentanții Cluj IT.
“Ne exprimăm îngrijorarea față de intențiile factorilor de decizie de la nivel guvernamental și parlamentar de a elimina facilitățile fiscale acordate industriei IT, facilități care și-au dovedit utilitatea în timp nu doar pentru sectorul IT, ci și pentru susținerea altor sectoare economice prin activarea consumului local. Este o regulă elementară în politicile publice responsabile de a nu întreprinde măsuri de eliminare sau diminuare a unor facilități fiscale fără a pune în loc mecanisme care să conducă la transformarea structurală a sectorului respectiv, altfel nu se produce decât un rău major, cu efecte negative în lanț pe mai multe sectoare economice. Sectorul IT este pregătit profesional pentru tranziția înspre modele de afaceri orientate pe inovare, în schimb constatăm lipsa infrastructurii publice suport pentru susținerea inovării, lipsa mecanismelor inteligente la nivel guvernamental pentru atragerea capitalului de risc pentru investiții în sectorul IT și multe alte minusuri în construcția ecosistemului național de inovare. Dacă suntem cu adevărat responsabili și competenți politic trebuie să înțelegem că putem renunța la o serie de facilități doar atunci când este pregătit și activat cadrul național care să pună în loc soluții corecte și consistente pentru tranziția la nivelul superior de sofisticare a sectorului de IT. Chiar dacă Comisia Europeană a cerut României să adopte reforme fiscale ca una dintre condițiile activării PNRR, nu a interzis aplicarea curajoasă a reformelor care să ajute o economie condusă de inovare. Dacă se dorește aplicarea de reforme fiscale, atunci să fie aplicate sectoarelor economice care vor fi asistate prin PNRR. Sectorul IT nu este susținut de PNRR, chiar dacă există proiecte de digitalizare, pentru că digitalizarea nu vizează transformarea sectorului IT. Noi ne manifestăm totala disponibilitate pentru a discuta cu factorii decizionali de la nivel guvernamental și parlamentar despre alternative sustenabile, cu valoare adăugată pentru economia și societatea românească”, a declarat Stelian Brad, Președinte al Clusterului Cluj IT.
Într-un moment în care România ar trebui să urmărească accelerarea adoptării de soluții digitale în tot mai multe sectoare, propunerea unor măsuri care descurajează activitatea din industria IT și migrarea pe cale de consecință a acestor afaceri în alte țări, se prezintă ca o soluție inexplicabilă, total desprinsă de contextul european și de recomandările experților în domeniu, susțin reprezentanții clusterului.
Cluj IT Cluster este o asociaţie de tip cluster inovativ înfiinţată în octombrie 2012 la Cluj-Napoca. Cuprinde peste 90 de membri, companii IT, 13 universităţi, 2 institute ale Academiei Române, alte institute de cercetare-dezvoltare-inovare, instituţii din sectorul administraţiei publice şi comunităţi suport.
“Nu există în PNRR scoaterea excepției pentru industia IT”
Discuțiile despre posibilitatea eliminărilor de scutiri au apărut după câteva declarații ale fostului ministru al Finanțelor, Dan Vîlceanu, devenit, între timp, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și după publicarea Planului Național de Redresare și Reziliență, care face referire la reforme fiscale. La Componenta “Reforma Fiscală” (C8), apare în tabelul cu “jaloane” și “eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări)”. Aceasta ar urma să se întâmple până în 2024. Planul mai prevede că modificările se vor implementa după o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal. De subliniat că, deși beneficiază de stimulente, domeniul IT nu este indicat în mod expres în document, spre deosebire de cel al Construcțiilor. Fapt subliniat și de Sabin Sărmaș, președintele comisiei IT&C din Camera Deputaților (PNL) și IT-ist de profesie, care preciza că planul publicat nu prevede în mod specific eliminarea facilităților pentru acest sector. “Între reformele asumate prin PNRR e menționată într-adevăr eliminarea unor facilități fiscale. Nu se specifică nicăieri care vor fi acestea și de exemplu domeniul construcțiilor este mult mai avantajat decât cel IT. În toate discuțiile avute cu colegii parlamentari, asumarea a rămas mereu aceeași – că nu vom fi de acord cu eliminarea facilităților pentru piața IT”, spunea acesta, la întrebarea Economedia.
Că nu s-a dorit eliminarea scutirilor IT prin PNRR preciza recent chiar Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, în perioada negocierii planului.
“Nu există în PNRR scoaterea excepției pentru industia IT. Punct. Ce am reușit să negociem este să nu scoatem niciun fel de excepție anii următori, să pariem totul pe creșterea colectării în special prin digitalizare, să avem în paralel un sistem de „fiscal review”, adică să avem studii făcute, temeinice, pe impactul acestor excepții și a modului în care arată sistemul fiscal. Singura excepție pusă cu nume și prenume este cea pentru sectorul de construcții, care oricum nu exista până de curând, și ar urma decizia din 2025 încolo. Am făcut toate eforturile necesare să asigurăm firmele din România că nu se schimbă pe termen scurt si mediu nimic, vorbim doar de schimbări pe termen lung atent pregătite prin aceste review-uri ale fiscalitătii și atent anunțate din timp”, explica Ghinea într-o postare pe Facebook.