Sursa foto: Facebook / STS
Hotărârea de guvern pentru adoptarea cloud-ului privat guvernamental, o platformă IT care va fi gestionată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în colaborare cu STS și SRI, a primit avizele de la ministere, potrivit proiectului publicat pe site-ul Consiliului Economic și Social.
Cloud-ul guvernamental va fi finanțat cu 500 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern, în această platformă informatică vor prezente 85 de ministere, agenții guvernamentale, autorități publice și alte instutuții.
“STS asigură implementarea, administrarea tehnică șii operatională, securitatea cibernetică, mentenanța, precum și dezvoltarea ulterioară a infrastructurii de bază a Cloud-ului Privat Guvernamental, a infrastructurii ca serviciu a platformei ca serviciu. SRI asigură securitatea cibernetică a Cloud-ului Privat Guvernamental prin cunoașterea, prevenirea și contracararea atacurilor, amenințări, riscurilor și vulnerabilităților cibernetice, inclusiv a celor complexe îndreptate impotriva servicii!or Cloud-ului Privat Guvernamental și entităților găzduite.”, se arată în proiectul de HG.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pe lista celor 85 de autorități și instituții publice care vor migra în Cloud-ul privat guvernamental se află: Administrația Fondului pentru Mediu, Administrația Natională de Meteorologie, Agenția Națională de Presă AGERPRES, Agentia Națională pentru Plății ș i Inspecție Socială, Autoritatea de Audit (Curtea de Conturi a României), Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Banca Națională a României, Biblioteca Națională a României, Camera Deputaților, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa Națională de Pensii Publice, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Inspectoratul de Stat în Construcții, Institutul Național de Statistică, înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Secretariatul General al Guvernului, Senatul României, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune.
Lipsesc din această listă câteva ministere importante, cum ar fi cel de Interne, cel de Externe, și cel al Apărării.
Potrivit autorităților, cloud-ul guvernamental asigură interconectarea sistemelor digitale ale sectorului public, cu beneficii concrete pentru cetăţeni:
- One-stop shop – acces direct la toate serviciile publice, prin integrarea celor 36 de evenimente de viaţă şi a serviciilor de e-guvernare într-o singură platformă;
- statul român, accesibil la un click distanţă – cetăţeanul va putea solicita şi primi documente de oriunde, oricând;
- economie de timp – fără cozi, fără nicio deplasare fizică la instituţiile publice; trasabilitate – cetăţeanul va putea avea un istoric al interacţiunilor sale cu administraţia;
- jurnalizare – procesarea datelor se va face transparent, la nivelul sistemelor IT ale instituţiilor publice beneficiare, astfel încât cetăţenii au posibilitatea să vizualizeze accesarea datelor;
- siguranţă – cloud-ul guvernamental va beneficia de cele mai avansate sisteme de securitate cibernetică disponibile.
De-a lungul timpului, proiectul cloudului guvernamental a atras o serie de critici din mediul privat.
Asociația pentru Tehnologie și Internet (Apti) a criticat proiectul ordonanței de urgență care reglementează guvernanța Cloud-ului Guvernamental. „O lege nu trebuie să interzică anumite soft-uri doar pentru că au o licență liberă”, spunea asociația.
Alexandru Lăpușan, vicepreședintele Asociației Patronale a Industriei de Software (ANIS) și CEO al companiei Zitec, a criticat dur proiectul de Ordonanță de Urgență postat în dezbatere publică de Autoritatea pentru Digitalizare în România (ADR). Lăpușan a atras atenția că proiectul de OUG ar da ”un control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS” și a spus că UE nu ar trebui să finanțeze proiectul în forma propusă de guvern.
O altă problemă: Numeroase instituții publice refuză să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, un instrument de digitalizare a administrației publice, care va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Unele dintre acestea sunt instituții cu date esențiale pentru digitalizare, precum Registrul Comerțului, care nu apare nici în lista celor 85 de instituții și autorități publice din hotărârea de guvern ajunsă la CES în ianuarie 2023.